2 Samuel 5

5 ¹Toate semințiile lui Israel au venit la David, la Hebron, și i-au zis: „Suntem os din oasele tale și carne din carnea ta. ²Odinioară, când Saul era împăratul nostru, tu scoteai și aduceai înapoi pe Israel. Și Tatăl nostru ți-a zis: «Tu vei paște pe poporul meu Israel și vei fi conducător peste Israel.»” ³Toți bătrânii lui Israel au venit la împărat, la Hebron, unde împăratul David a încheiat un legământ cu ei înaintea Tatălui nostru, și l-au uns pe David împărat peste Israel.

⁴David era în vârstă de treizeci de ani când s-a făcut împărat și a domnit patruzeci de ani. ⁵La Hebron a domnit peste Iuda șapte ani și șase luni, iar la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani peste tot Israelul și peste Iuda.

David cucerește Ierusalimul

⁶Apoi împăratul și oamenii lui au pornit spre Ierusalim împotriva iebusiților care locuiau acolo. Aceștia l-au batjocorit pe David: „Nu vei intra niciodată aici; chiar și orbii și ologii te vor respinge” — căci se gândeau: „David nu poate intra aici.” ⁷Cu toate acestea, David a cucerit cetățuia Sionului, adică cetatea lui David. ⁸În ziua aceea, David a zis: „Oricine va lovi pe un iebusit să ajungă prin canalul de apă ca să-i lovească pe ologii și orbii urâți de sufletul lui David.” De aceea se spune: „Orbul și ologul nu vor intra în casă.” ^a a v8 Canalul de apă era un tunel vertical care lega cetatea de sus de rezerva ei de apă subterană — o posibilă cale de pătrundere în Ierusalim.

⁹David s-a așezat în cetățuie și a numit-o Cetatea lui David. A zidit de jur împrejur, dinspre Milo spre interior. ^b b v9 Milo era o terasă mare de susținere sau un val de pământ care făcea parte din fortificațiile existente ale Ierusalimului. ¹⁰Și David creștea tot mai mare, căci Tatăl nostru, Dumnezeul oștirilor cerești, era cu el. ¹¹Hiram, împăratul Tirului, i-a trimis lui David soli, lemn de cedru, tâmplari și cioplitori în piatră, și i-au zidit lui David o casă.

¹²David a înțeles că Tatăl nostru îl întărise ca împărat peste Israel și că înălțase împărăția lui David de dragul poporului Tatălui nostru, Israel.

¹³După ce a plecat din Hebron, David și-a mai luat țiitoare și soții din Ierusalim, și i s-au mai născut fii și fiice. ¹⁴Acestea sunt numele copiilor care i s-au născut la Ierusalim: Șamua, Șobab, Natan și Solomon, ¹⁵Ibhar, Elișua, Nefeg, Iafia, ¹⁶Elișama, Eliada și Elifelet.

Două biruințe asupra filistenilor

¹⁷Când filistenii au auzit că David fusese uns împărat peste Israel, s-au suit cu toții să-l caute. Dar David a aflat și a coborât în cetățuie. ¹⁸Filistenii veniseră și se răspândiseră în valea Refaim.

¹⁹David a întrebat pe Tatăl nostru: „Să mă sui împotriva filistenilor? Îi vei da în mâna mea?” Și Tatăl nostru i-a răspuns lui David: „Suie-te, căci voi da negreșit pe filisteni în mâna ta.”

²⁰David s-a dus la Baal-Perațim și i-a bătut acolo. El a zis: „Tatăl nostru a răzbit prin vrăjmașii mei dinaintea mea ca niște ape care se revarsă.” De aceea a numit locul acela Baal-Perațim. ^c c v20 Baal-Perațim înseamnă „stăpânul spărturilor” — David a numit locul astfel pentru că Tatăl nostru a răzbit acolo prin vrăjmașii lui ca o apă dezlănțuită. ²¹Filistenii și-au părăsit idolii acolo, iar David și oamenii lui i-au luat cu ei.

²²Filistenii s-au suit din nou și s-au răspândit în valea Refaim.

²³Când David a întrebat pe Tatăl nostru, acesta i-a răspuns: „Nu te sui drept spre ei. Ocolește-i pe la spate și atacă-i din dreptul duzilor. ²⁴Când vei auzi un vuiet de pași în vârful duzilor, atunci să te grăbești, căci Tatăl tău va fi ieșit înaintea ta ca să lovească tabăra filistenilor.”

²⁵David a făcut întocmai cum îi poruncise Tatăl nostru și i-a lovit pe filisteni de la Gheba până la Ghezer.