Pavel le scrie corintenilor
Pavel se ocupă de dezbinările, dezordinea și confuzia morală dintr-o biserică tânără aflată în luptă. Tot aici dă bisericii cel mai măreț capitol al ei despre dragoste.
1 1Pavel, chemat să fie apostol al lui Hristos Isus prin voia Tatălui nostru, și Sosten, fratele nostru, 2către biserica Tatălui nostru din Corint: cei sfințiți în Hristos Isus, chemați să fie sfinți, împreună cu toți cei care, pretutindeni, cheamă Numele Domnului nostru Isus Hristos — Domnul lor și al nostru. 3Har vouă și pace de la Tatăl nostru și de la Domnul Isus Hristos.
Recunoscători pentru harul Tatălui nostru
4Îi mulțumesc necurmat Tatălui meu pentru voi, din pricina harului pe care vi l-a dat Tatăl nostru în Hristos Isus, 5căci în el ați fost îmbogățiți în toate, în orice vorbire și în orice cunoaștere, 6întrucât mărturia despre Hristos a fost întărită între voi, 7așa că nu vă lipsește niciun dar, în timp ce așteptați cu nerăbdare descoperirea Domnului nostru Isus Hristos, 8care vă va și întări până la sfârșit, ca să fiți fără vină în ziua Domnului nostru Isus Hristos. 9Credincios este Tatăl nostru, cel prin care ați fost chemați la o strânsă părtășie cu Fiul Său, Isus Hristos, Domnul nostru.
Familia trebuie să fie unită
10Fraților și surorilor, vă îndemn, în Numele Domnului nostru Isus Hristos: fiți toți într-un gând; să nu vă dezbine nicio învrăjbire, ci fiți uniți într-un singur cuget și cu un singur țel. 11Căci ai Cloei m-au înștiințat, frații și surorile mele, că între voi sunt certuri. 12Adică: fiecare dintre voi spune: „Eu sunt cu Pavel”, „Eu sunt cu Apolo”, „Eu sunt cu Chifa”, „Eu sunt cu Hristos”. 13Oare Hristos este împărțit? A fost Pavel răstignit pentru voi? Sau în numele lui Pavel ați fost botezați? 14Îi mulțumesc Tatălui nostru că n-am botezat pe niciunul dintre voi, afară de Crisp și de Gaiu, 15ca să nu poată spune nimeni că ați fost botezați în numele meu. 16Am botezat și casa lui Stefana; încolo, nu știu să mai fi botezat pe altcineva. 17Căci Hristos nu m-a trimis să botez, ci să vestesc vestea cea bună — nu cu vorbe ale înțelepciunii omenești, ca să nu fie golită de putere crucea lui Hristos.
Puterea crucii
18Căci propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce pier, dar pentru noi, cei ce suntem mântuiți, este puterea Tatălui nostru.
19Fiindcă este scris: Voi nimici înțelepciunea celor înțelepți și voi înlătura priceperea celor pricepuți.
20Unde este cel înțelept? Unde este cărturarul? Unde este vorbărețul acestui veac? Oare n-a prefăcut Tatăl nostru în nebunie înțelepciunea lumii? 21Căci, de vreme ce, în înțelepciunea Tatălui nostru, lumea nu L-a cunoscut prin înțelepciunea ei, i-a plăcut Tatălui nostru să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. 22Căci iudeii cer semne, iar grecii caută înțelepciune, 23dar noi Îl propovăduim pe Hristos cel răstignit — o piatră de poticnire pentru iudei și o nebunie pentru neamuri, 24dar pentru cei chemați, fie iudei, fie greci, Hristos este puterea Tatălui nostru și înțelepciunea Tatălui nostru. 25Căci nebunia Tatălui nostru este mai înțeleaptă decât oamenii, iar slăbiciunea Tatălui nostru este mai tare decât oamenii.
26Uitați-vă la chemarea voastră, fraților și surorilor: nu sunt mulți înțelepți după măsura oamenilor, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales. 27Dar Tatăl nostru a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să le facă de rușine pe cele înțelepte, și Tatăl nostru a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să le facă de rușine pe cele tari, 28și lucrurile de jos și disprețuite ale lumii le-a ales Tatăl nostru — lucrurile care nu sunt — ca să le desființeze pe cele ce sunt, 29pentru ca nimeni să nu se laude înaintea Tatălui nostru. 30Prin el sunteți voi în Hristos Isus, care a ajuns pentru noi înțelepciune de la Tatăl nostru — neprihănirea, sfințenia și răscumpărarea noastră, a a v30 În Hristos, Tatăl ne dă tot ce avem nevoie — Hristos însuși devine înțelepciunea noastră, îndreptățirea noastră, sfințenia noastră și slobozenia noastră. Darul este o Persoană. 31pentru ca, așa cum este scris, „Cine se laudă să se laude în Domnul.”