Unde ești?
O plângere fără ocolișuri că Tatăl nostru pare să stea departe, în timp ce oameni îngâmfați îi vânează pe săraci din ascunzători, spunându-și că nu-i vede nimeni. Psalmistul stăruie că El vede și Îi cere să lucreze ca ajutor al orfanilor.
10 1De ce, Tată, stai departe? De ce te ascunzi în vremuri de necaz?
2În trufia lui, cel rău îl urmărește cu înverșunare pe cel sărac; să fie prinși cei răi în uneltirile pe care le-au plănuit. 3Căci cel rău se laudă cu ceea ce inima lui o poftește; cel lacom blestemă și se leapădă de Tatăl nostru. 4În trufia lui, cel rău nu-L caută; toate gândurile lui sunt: „Nu există Dumnezeu.” a a v4 Gândul statornic al celui rău — „Nu există Dumnezeu” — este minciuna străveche potrivit căreia Tatăl nostru ar fi departe sau absent. Psalmul îi răspunde: Tatăl nostru vede cu adevărat și îi apără pe cei neajutorați. 5Căile lui propășesc în orice vreme; judecățile tale sunt sus, cu mult deasupra lui; el îi disprețuiește pe toți vrăjmașii lui. 6El zice în inima lui: „Niciodată nu mă voi clătina; din neam în neam nu voi da de necaz.”
7Gura lui este plină de blestem, de înșelăciune și de asuprire; sub limba lui sunt necaz și răutate. 8Stă la pândă lângă sate; din ascunzători îl ucide pe cel nevinovat, iar ochii lui pândesc pe furiș după cel neajutorat. 9Stă la pândă în ascuns, ca un leu în desișul lui; stă la pândă ca să-l înșface pe cel sărac, târându-l pe cel sărac în mreaja lui. 10Victimele lui sunt zdrobite, se prăbușesc; cei neajutorați cad sub puterea lui. 11El zice în inima lui: „Dumnezeu a uitat; Și-a ascuns fața; nu va vedea niciodată.”
12Ridică-te, Tată! Înalță-ți mâna; nu-i uita pe cei năpăstuiți. 13De ce se leapădă cel rău de Tatăl nostru și zice în inima lui: „Nu-mi vei cere socoteală”? 14Dar tu vezi, căci iei seama la necaz și la durere, ca să le iei în mâna ta. Cel neajutorat se încredințează ție; tu ești ajutorul celui orfan. b b v14 Tatăl nostru este numit aici ajutorul celui orfan — apărătorul orfanului. Inima lui îi ocrotește tocmai pe cei pe care nimeni altcineva nu vrea să-i apere. 15Zdrobește brațul celui rău și nelegiuit; cere socoteală pentru răutatea lui, până nu vei mai găsi niciuna.
16Tatăl nostru este Împărat în veci de veci; neamurile pier din țara lui. 17Tu auzi dorința celor năpăstuiți, Tată; tu le vei întări inima; vei asculta cu luare-aminte, 18ca să faci dreptate celui orfan și celui asuprit, pentru ca omul cel muritor să nu mai semene groază.
