2 Timotei 2

2 ¹Așadar, copilul meu, întărește-te prin harul care este în Hristos Isus. ²Și ce ai auzit de la mine în fața multor martori, încredințează unor oameni credincioși, care să fie în stare să-i învețe și pe alții. ³Ia-ți partea de suferință ca un bun ostaș al lui Hristos Isus. ⁴Niciun ostaș aflat în slujbă nu se încurcă în treburile vieții de rând, căci vrea să-i placă celui care l-a înrolat. ⁵Și un atlet nu este încununat dacă nu luptă după reguli. ⁶Plugarul care muncește din greu trebuie să fie cel dintâi care primește o parte din roade. ⁷Gândește-te la ce spun, căci Domnul îți va da pricepere în toate.

⁸Adu-ți aminte de Isus Hristos, înviat din morți, din neamul lui David, după cum spune evanghelia mea, ⁹pentru care sufăr și sunt legat în lanțuri ca un răufăcător. Dar Cuvântul Tatălui nostru nu este legat în lanțuri! ¹⁰De aceea îndur totul de dragul celor aleși, pentru ca și ei să dobândească mântuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava veșnică. ¹¹Vrednic de crezare este cuvântul acesta: Dacă am murit împreună cu El, vom și trăi împreună cu El; ¹²dacă răbdăm, vom și împărăți împreună cu El; dacă ne lepădăm de El, și El Se va lepăda de noi; ¹³dacă suntem necredincioși, El rămâne credincios, căci nu Se poate lepăda de Sine Însuși.

Un lucrător aprobat de Tatăl

¹⁴Adu-le aminte de aceste lucruri și pune-le în vedere înaintea Tatălui nostru să nu se certe pe cuvinte, ceea ce nu folosește la nimic, ci îi duce la pieire pe cei care ascultă.

¹⁵Caută să te înfățișezi înaintea Tatălui nostru ca un om aprobat, un lucrător care nu are de ce să-i fie rușine și care împarte drept Cuvântul adevărului. ¹⁶Dar ferește-te de flecărelile deșarte și nelegiuite, căci îi duc pe oameni tot mai adânc în nelegiuire, ¹⁷și vorba lor va roade ca o cangrenă. Printre ei sunt Himeneu și Filet, ¹⁸care s-au abătut de la adevăr, spunând că învierea a avut loc deja, și răstoarnă credința unora. ¹⁹Totuși, temelia tare a Tatălui nostru rămâne în picioare, pecetluită cu aceste cuvinte: „El îi cunoaște pe cei ce sunt ai Săi” și „Oricine rostește Numele Lui să se depărteze de rău.”

²⁰Într-o casă mare nu sunt doar vase de aur și de argint, ci și de lemn și de lut: unele pentru o întrebuințare de cinste, altele pentru una de ocară. ²¹Deci dacă cineva se curăță de acestea, va fi un vas de cinste: sfânt, de folos Stăpânului, pregătit pentru orice lucrare bună.

²²Fugi de poftele tinereții și urmărește neprihănirea, credința, dragostea și pacea, împreună cu cei care-L cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. ²³Ferește-te de întrebările nebunești și fără rost, știind că dau naștere la certuri. ²⁴Iar robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toți, destoinic să-i învețe pe alții, îngăduitor când este nedreptățit. ²⁵Să-i îndrepte cu blândețe pe cei ce i se împotrivesc, în nădejdea că Tatăl nostru le va da pocăința, ca să cunoască adevărul, ²⁶și să-și vină în fire, scăpând din cursa diavolului, în care au fost prinși ca să-i facă voia.