Ieremia 18

18 ¹Cuvântul care i-a venit lui Ieremia de la Tatăl nostru:

²„Scoală-te, coboară la casa olarului și acolo te voi face să auzi cuvintele mele.”

³Așa că am coborât la casa olarului; și iată, lucra la roata lui. ⁴Vasul de lut pe care îl modela s-a stricat în mâna olarului, așa că l-a modelat din nou, făcând din el un alt vas, cum a găsit el cu cale.

⁵Atunci mi-a venit cuvântul Tatălui nostru:

⁶„Nu pot oare și eu să fac cu voi cum face olarul acesta, casă a lui Israel? zice Tatăl vostru. Ca lutul în mâna olarului, așa sunteți și voi în mâna mea, casă a lui Israel. ⁷«În orice clipă pot vorbi despre un neam sau despre o împărăție, ca să-l smulg din rădăcini, să-l surp și să-l nimicesc, ⁸dar dacă neamul acela împotriva căruia am vorbit se întoarce de la răutatea lui, atunci mă răzgândesc cu privire la nenorocirea pe care o plănuisem împotriva lui. ⁹În orice clipă pot vorbi despre un neam sau despre o împărăție, ca să-l zidesc și să-l sădesc, ¹⁰dar dacă el face ce este rău înaintea mea, nesocotind glasul meu, atunci mă voi răzgândi cu privire la binele pe care voiam să i-l fac.

¹¹„Acum spune oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului: Așa vorbește Tatăl vostru: Iată, modelez o nenorocire împotriva voastră și urzesc un plan împotriva voastră. Întoarceți-vă fiecare de la calea lui cea rea; îndreptați-vă căile și faptele!»” ^a a v11 Cuvântul pentru „a modela” de aici este același folosit pentru olarul de la roata lui — Tatăl nostru, olarul, avertizează că modelează acum urmările pe care le-au pus în mișcare înseși alegerile poporului său.

¹²Dar ei zic: „Degeaba! Ne vom ține de planurile noastre și fiecare va face după îndărătnicia inimii lui rele.”

¹³De aceea Tatăl nostru zice: Întrebați neamurile: cine a mai auzit așa ceva? Fecioara lui Israel a făcut un lucru cât se poate de îngrozitor. ¹⁴Părăsește oare vreodată zăpada Libanului coastele lui stâncoase? Seacă vreodată apele reci care curg din izvoare îndepărtate? ¹⁵Totuși poporul meu m-a uitat; ard tămâie unor idoli deșerți, care îl fac pe poporul meu să se poticnească de la cărările cele vechi și să umble pe poteci lăturalnice — drumuri colțuroase, neumblate, ¹⁶prefăcându-le țara într-o pustietate, o pricină de batjocură necurmată; oricine va trece pe lângă ea se va îngrozi și va clătina din cap. ¹⁷Ca vântul de răsărit îi voi împrăștia înaintea vrăjmașului; le voi arăta spatele, și nu fața, în ziua nenorocirii lor.

¹⁸Ei au zis: „Veniți să urzim planuri împotriva lui Ieremia! Căci învățătura nu va pieri de la preot, nici sfatul de la înțelept, nici cuvântul de la prooroc. Veniți să-l lovim cu limba și să nu luăm în seamă nimic din ce spune!” ¹⁹Ia aminte la mine, Tată, și ascultă glasul celor ce mă învinuiesc! ²⁰Oare cu rău se răsplătește binele? Totuși ei au săpat o groapă ca să-mi ia viața. Adu-ți aminte cum am stat înaintea ta ca să vorbesc de bine pentru ei, ca să abat mânia ta de la ei. ²¹De aceea dă-le copiii pradă foametei; dă-i pe mâna sabiei! Femeile lor să rămână fără copii și văduve; bărbații lor să fie dați morții, tinerii lor să fie uciși de sabie în luptă. ²²Să se audă strigăte din casele lor când vei aduce fără veste asupra lor o ceată de prădători, căci au săpat o groapă ca să mă prindă și au ascuns curse pentru picioarele mele. ²³Dar tu, Tată, cunoști toate uneltirile lor ca să mă ucidă. Nu le ierta nelegiuirea și nu le șterge păcatul dinaintea ta. Să fie doborâți înaintea ta; lucrează împotriva lor în vremea mâniei tale!