Deuteronomul 24

24 ¹Când un bărbat ia o femeie de soție, dacă ea nu-i mai place pentru că găsește ceva necuviincios la ea, îi scrie o carte de despărțire, i-o pune în mână și o trimite din casa lui, ^a a v1 Moise a îngăduit despărțirea din pricina împietririi inimii omului; Isus a arătat înapoi spre planul dintâi al Tatălui nostru, al unirii pentru toată viața (Matei 19:8). ²și dacă ea iese din casa lui și pleacă și ajunge soția altui bărbat, ³și dacă al doilea soț o urăște, îi scrie o carte de despărțire, i-o pune în mână și o trimite din casa lui – sau dacă acest al doilea soț, care a luat-o de soție, moare, ⁴atunci cel dintâi soț, care a trimis-o, nu o mai poate lua de soție după ce ea a fost făcută necurată; lucrul acesta este o urâciune înaintea Tatălui nostru, și tu nu trebuie să aduci vină asupra țării pe care Tatăl tău ți-o dă ca moștenire.

⁵Când un bărbat ia o soție nouă, el nu trebuie să plece la oaste și nici să i se dea vreo însărcinare; să fie liber acasă un an, ca să-i aducă bucurie soției pe care a luat-o.

⁶Nimeni să nu ia zălog cele două pietre de moară, nici măcar numai piatra de deasupra – căci ar lua astfel ca zălog însăși viața cuiva.

⁷Dacă se găsește un om care răpește pe vreunul dintre frații săi israeliți, făcându-l rob sau vânzându-l, răpitorul acela trebuie să moară. Așa să cureți răul din mijlocul tău.

⁸Cu privire la o boală de piele care spurcă, ia bine seama să faci întocmai cum te învață preoții leviți, așa cum le-am poruncit. ⁹Adu-ți aminte ce i-a făcut Tatăl tău Mariei pe drum, la ieșirea voastră din Egipt.

¹⁰Când îi împrumuți ceva aproapelui tău, să nu intri în casa lui ca să-i iei zălogul. ¹¹Să stai afară, iar cel căruia îi dai cu împrumut să-ți aducă zălogul afară. ¹²Iar dacă el este sărac, să nu ții zălogul lui peste noapte. ¹³Să-i dai înapoi zălogul la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui și să te binecuvânteze; iar Tatăl tău îți va socoti lucrul acesta ca neprihănire.

¹⁴Să nu asuprești pe simbriașul sărac și nevoiaș, fie el un frate, fie un străin care locuiește în țara ta, în cetățile tale. ¹⁵Să-i dai plata în aceeași zi, înainte de apusul soarelui – căci este sărac și își pune nădejdea în ea. Altfel ar putea striga împotriva ta către Tatăl nostru, și va fi păcat pentru tine.

¹⁶Părinții să nu fie dați la moarte pentru copii, nici copiii dați la moarte pentru părinți; fiecare să fie dat la moarte pentru păcatul lui.

¹⁷Să nu calci dreptul străinului sau al orfanului și să nu iei zălog haina văduvei. ¹⁸Adu-ți aminte că ai fost rob în Egipt și că Tatăl tău te-a răscumpărat de acolo; de aceea îți poruncesc să faci lucrul acesta.

¹⁹Când îți vei secera ogorul și vei uita un snop pe câmp, să nu te întorci să-l iei. Să-l lași străinului, orfanului și văduvei, ca Tatăl tău să te binecuvânteze în tot lucrul mâinilor tale. ²⁰Când îți vei scutura măslinul, să nu culegi a doua oară de pe ramuri; ce rămâne să lași străinului, orfanului și văduvei.

²¹Când îți vei culege strugurii din vie, să nu culegi ce a rămas; să-l lași străinului, orfanului și văduvei. ²²Adu-ți aminte că ai fost rob în țara Egiptului; de aceea îți poruncesc să faci lucrul acesta.