Daniel 12

12 ¹În vremea aceea se va ridica Mihail, marele voievod care îi păzește pe copiii poporului tău. Va fi o vreme de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt neamuri și până atunci. În vremea aceea, poporul tău—toți cei scriși în carte—va fi izbăvit. ²Mulți dintre cei care dorm în țărâna pământului se vor trezi—unii pentru viața veșnică, alții pentru rușine și dispreț veșnic. ³Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului, iar cei care îi întorc pe mulți la neprihănire, ca stelele, în veci de veci. ⁴Dar tu, Daniele, ține ascunse cuvintele acestea și pecetluiește cartea până la vremea sfârșitului. Mulți vor umbla încoace și încolo, iar cunoștința va crește.

⁵Apoi eu, Daniel, m-am uitat și am văzut alți doi stând în picioare, unul pe un mal al râului și altul pe celălalt mal. ⁶Unul dintre ei l-a întrebat pe omul îmbrăcat în in, care stătea deasupra apelor râului: „Cât va mai fi până la sfârșitul acestor minuni?”

⁷Și l-am auzit pe omul îmbrăcat în in, care stătea deasupra apelor râului, cum și-a ridicat spre cer mâna dreaptă și mâna stângă și a jurat pe Cel ce trăiește în veci: va fi o vreme, vremuri și o jumătate de vreme; și când va fi sfârșită zdrobirea puterii poporului sfânt, toate aceste lucruri se vor sfârși. ^a a v7 Cel veșnic pe care se jură — Cel ce trăiește în veci — este Tatăl nostru, izvorul și sfârșitul tuturor veacurilor.

⁸Am auzit, dar n-am înțeles, așa că am zis: „Domnul meu, care va fi sfârșitul acestor lucruri?”

⁹El a zis: „Du-te, Daniele, căci cuvintele sunt închise și pecetluite până la vremea sfârșitului. ¹⁰Mulți vor fi curățiți, albiți și lămuriți; dar cei răi vor face răul mai departe. Niciunul dintre cei răi nu va înțelege, însă cei înțelepți vor înțelege.

¹¹De la înlăturarea jertfei necurmate și așezarea urâciunii pustiirii vor fi o mie două sute nouăzeci de zile. ¹²Ferice de cel ce așteaptă și ajunge la o mie trei sute treizeci și cinci de zile.

¹³Dar tu, mergi până la sfârșit. Te vei odihni și apoi te vei ridica pentru moștenirea ta, la sfârșitul zilelor.”