Psalmul 59
Pentru dirijorul corului. Pe melodia „Nu nimici”. Un psalm de aur al lui David, când Saul a trimis niște oameni să-i păzească casa ca să-l ucidă.
Oamenii lui Saul pândesc casa lui David. El și-i închipuie ca pe o haită de câini care se întoarce în fiecare seară să dea târcoale, mârâind când nu sunt hrăniți. Răspunsul lui este să cânte dimineața, numindu-L pe Tatăl său cetățuia lui.
59 1Scapă-mă de vrăjmașii mei, Tatăl meu; pune-mă la adăpost, sus, deasupra celor ce se ridică împotriva mea. 2Scapă-mă de cei ce fac răul și izbăvește-mă de oamenii setoși de sânge. 3Căci iată, ei stau la pândă după viața mea; oameni cruzi pornesc cu înverșunare împotriva mea, deși n-am făcut nicio nelegiuire și n-am săvârșit niciun păcat, Tatăl meu. 4Fără nicio vină din partea mea, ei aleargă și se înșiruie pentru luptă. Trezește-te și ajută-mă — privește!
5Tu, Tatăl meu, Tatăl oștirilor cerești, Tatăl lui Israel — trezește-te și pedepsește toate neamurile; nu arăta îndurare niciunuia dintre cei ce urzesc răul cu viclenie. 6Se întorc seara, mârâind ca niște câini și dând târcoale cetății. 7Iată, ei varsă venin din gura lor; săbii sunt pe buzele lor, căci zic: „Cine ne aude?” 8Dar Tu, Tatăl meu, râzi de ei; tu îți bați joc de toate neamurile. 9Puterea mea, la tine veghez; căci Tatăl meu este cetățuia mea. 10Tatăl meu, în dragostea lui statornică, va veni în întâmpinarea mea; Tatăl meu mă va face să privesc cu biruință la cei ce mă defaimă. 11Nu-i ucide, ca nu cumva poporul meu să uite; prin puterea ta fă-i să rătăcească și doboară-i, Stăpâne Tată, scutul nostru. 12Pentru păcatul gurii lor, pentru cuvintele buzelor lor, să fie prinși în mândria lor — din pricina blestemelor și minciunilor pe care le rostesc.
13Mistuie-i în mânie, mistuie-i până nu vor mai fi, ca să știe oamenii că Tatăl nostru stăpânește peste Iacov, până la marginile pământului. 14Se întorc seara, mârâind ca niște câini și dând târcoale cetății. 15Rătăcesc încoace și încolo după hrană și mârâie dacă nu se satură. 16Dar eu voi cânta puterea ta; dimineața voi cânta în gura mare dragostea ta statornică. Căci tu ai fost cetățuia mea, un loc de scăpare în vremea strâmtorării mele. 17Puterea mea, îți voi cânta laude ție; căci Tatăl meu este cetățuia mea, Tatăl nostru care îmi arată dragoste statornică.
