Tatăl Își mustră preoții
Preoții sunt mustrați direct și aspru: învățătura lor i-a făcut pe oameni să se poticnească, așa că cinstea le este luată. Apoi aceeași trădare acasă: nu avem toți un singur Tată? Tatăl nostru a fost martor la legământul căsătoriei și urăște ruperea lui.
2 1Acum, preoților, această poruncă este pentru voi.
2Dacă nu veți asculta și nu veți lua în inimă să dați cinste Numelui Meu, zice Tatăl oștirilor cerești, voi trimite blestemul peste voi și voi blestema binecuvântările voastre. Ba le-am și blestemat, pentru că nu luați aceasta în inimă. 3Voi mustra sămânța voastră și vă voi mânji fețele cu baligă — baliga sărbătorilor voastre — și veți fi luați împreună cu ea. 4Atunci veți ști că Eu v-am trimis această poruncă, pentru ca legământul Meu cu Levi să rămână în picioare, zice Tatăl oștirilor cerești. 5„Legământul Meu cu el a fost viață și pace; i le-am dat ca să fie ținute cu venerație, iar el s-a temut de Mine și a tremurat înaintea Numelui Meu. 6În gura lui era învățătura adevărată, iar pe buzele lui nu era nicio nedreptate. A umblat cu Mine în pace și integritate și a întors pe mulți de la păcat. 7Buzele preotului păzesc cunoștința, iar oamenii caută învățătura din gura lui, căci el este solul Tatălui oștirilor cerești. 8Dar voi v-ați abătut de la cale și i-ați făcut pe mulți să se poticnească prin învățătura voastră; ați stricat legământul lui Levi, zice Tatăl oștirilor cerești. 9De aceea v-am făcut disprețuiți și înjosiți înaintea întregului popor, pentru că nu ați păzit căile Mele, ci ați arătat părtinire în învățătura voastră.”
Necredincioși unii față de alții și față de Tatăl
10Oare nu avem toți un singur Tată? Nu ne-a creat oare un singur Tată? De ce să ne trădăm unii pe alții, pângărind legământul părinților noștri? 11Iuda este necredincios; un lucru scârbos se face în Israel și în Ierusalim. Iuda a pângărit locul sfânt al Tatălui nostru, pe care El îl iubește, și s-a însurat cu fiica unui dumnezeu străin. 12Fie ca Tatăl nostru să-l nimicească din corturile lui Iacov pe omul care face aceasta — pe oricine ar fi el — chiar și pe cel ce aduce un dar Tatălui oștirilor cerești.
13Și un al doilea lucru pe care îl faceți: acoperiți altarul Tatălui nostru cu lacrimi, plângând și gemând, pentru că El nu mai privește spre dar și nu-l mai primește cu bucurie din mâna voastră. 14Voi întrebați: „De ce?” Pentru că Tatăl nostru a stat martor între tine și soția tinereții tale, pe care ai trădat-o — deși îți era tovarășă, soția ta prin legământ. 15Oare nu te-a făcut Tatăl una cu soția ta? Trup și duh, ești al Lui. Și ce dorește El? Copii evlavioși din unirea voastră. De aceea păzește-ți duhul; nimeni să nu trădeze soția tinereții lui.
16„Căci Eu urăsc divorțul”, zice Tatăl nostru, Tatăl lui Israel, „și pe cel care își acoperă haina cu violență”, zice Tatăl oștirilor cerești. De aceea păzește-ți duhul; nu fi necredincios.
17L-ați obosit pe Tatăl nostru cu vorbele voastre. Și totuși întrebați: „Cu ce L-am obosit?” Spunând: „Toți cei ce fac răul sunt buni în ochii Lui și de ei se bucură” — sau: „Unde este Tatăl dreptății?”