Vedenia pustiului mării
O viziune de la Tatăl Suveran îl lasă pe profet încovoiat de dureri ca de naștere, privind cum oamenii ospătează până se dă alarma. Este pus un străjer, iar când vin călăreții, el strigă că Babilonul a căzut. Întrebat cum merge noaptea, răspunde: vine dimineața, și vine și noaptea.
21 1Prorocie despre pustiul mării. Cum trec vârtejurile de vânt prin Negev, așa vine ea din pustiu, dintr-o țară înfricoșătoare. 2Mi s-a arătat o vedenie aspră: trădătorul trădează, iar nimicitorul nimicește. Suie-te, Elamule! Împresoară, Medio! Am pus capăt tuturor suspinelor pe care le-a pricinuit. 3De aceea trupul îmi este cuprins de durere; m-au apucat dureri, ca durerile unei femei în chinurile nașterii. Sunt prea îndoit de durere ca să mai aud, prea înspăimântat ca să mai văd. 4Inima îmi tresare; mă copleșește groaza. Amurgul după care tânjeam s-a prefăcut în tremur pentru mine. 5Pun masa, întind covoarele, mănâncă, beau. Sculați-vă, voi căpetenii! Ungeți scuturile! a a v5 Ungerea scuturilor de piele le păstra mlădioase și gata de luptă — acesta era felul obișnuit în care ostașii din vechime se pregăteau de bătălie.
6Căci iată ce mi-a vorbit Stăpânul Tată: „Du-te și pune un străjer; să dea de veste ce vede. 7Când va vedea călăreți, oameni călare doi câte doi, călăreți pe măgari, călăreți pe cămile, să ia bine seama, cu mare luare-aminte.”
8Atunci străjerul a strigat: „Un leu! Pe turnul de pază, Stăpâne Tată, stau necurmat ziua, și la locul meu de strajă veghez în toate nopțile.” 9Și iată—vin călăreți, oameni călare doi câte doi! Și el a răspuns: „A căzut, a căzut Babilonul, și toate chipurile cioplite ale dumnezeilor lui zac sfărâmate la pământ.” 10O, poporul meu cel treierat, fiu al ariei mele, ceea ce am auzit de la Tatăl oștirilor cerești vă vestesc.
Străjerule, cât mai este din noapte?
11Prorocie despre Duma. Cineva mă strigă din Seir: „Străjerule, cât mai este din noapte? Străjerule, cât mai este din noapte?” b b v11 Duma înseamnă „tăcere” — un nume potrivit pentru această prorocie împotriva Edomului, țara Seirului. 12Străjerul răspunde: „Vine dimineața, și tot așa și noaptea. Dacă vreți să întrebați, atunci întrebați; întoarceți-vă iarăși.”
Un cuvânt despre Arabia
13Prorocie despre Arabia. În tufișurile Arabiei veți înnopta, voi, caravane din Dedan. 14Aduceți apă celui însetat; voi, care locuiți în țara Tema, aduceți pâine fugarului. 15Căci ei fug dinaintea săbiilor—dinaintea sabiei scoase, dinaintea arcului încordat și dinaintea apăsării luptei.
16Căci așa mi-a zis Stăpânul Tată: „Într-un an, așa cum îl socotește un simbriaș, se va sfârși toată slava Chedarului. 17Iar arcașii care vor rămâne, fiii viteji ai Chedarului, vor fi puțini, căci Tatăl nostru a vorbit.”
