Ezechiel 35

35 ¹Cuvântul Tatălui nostru a venit la mine:

²Fiul omului, îndreaptă-ți fața împotriva muntelui Seir și profețește împotriva lui. ³Spune-i: Așa vorbește Stăpânul Tată: „Iată, Eu sunt împotriva ta, munte Seir. Îmi voi întinde mâna împotriva ta și te voi preface în pustietate și pustiire. ⁴Îți voi preface cetățile în ruine, iar tu vei ajunge o pustietate. Atunci vei ști că Eu sunt Tatăl.

⁵Pentru că ai păstrat o ură străveche și i-ai dat pe fiii lui Israel pradă sabiei în vremea nenorocirii lor, în vremea când a venit pedeapsa lor cea de pe urmă,” ⁶de aceea, viu sunt Eu, zice Stăpânul Tată, te voi da pradă vărsării de sânge, și vărsarea de sânge te va urmări. Fiindcă n-ai urât vărsarea de sânge, vărsarea de sânge te va urmări. ⁷„Voi preface muntele Seir într-un pustiu pustiit și voi nimici din el pe oricine vine și se duce. ⁸Voi umple munții lui cu cei uciși; pe dealurile tale, în văile tale și în toate râpele tale vor cădea cei străpunși de sabie. ⁹Te voi preface într-o pustietate veșnică, iar cetățile tale vor rămâne nelocuite. Atunci vei ști că Eu sunt Tatăl.

¹⁰Pentru că ai zis: «Aceste două neamuri, aceste două țări vor fi ale mele; le vom lua în stăpânire» — deși Tatăl nostru era acolo,” ¹¹de aceea, viu sunt Eu, zice Stăpânul Tată, mă voi purta cu tine după mânia și invidia pe care le-ai arătat în ura ta împotriva lui Israel, și mă voi face cunoscut în mijlocul poporului lui Israel când te voi judeca.

¹²Atunci vei ști că Eu sunt Tatăl. Am auzit tot disprețul tău împotriva munților lui Israel: „Sunt pustiiți, ne-au fost dați să-i mâncăm.” ¹³Te-ai lăudat împotriva mea cu gura ta și ți-ai înmulțit vorbele împotriva mea; Eu le-am auzit. ¹⁴Așa vorbește Stăpânul Tată: În timp ce tot pământul se bucură, Eu te voi preface într-o pustietate. ¹⁵Așa cum te-ai bucurat pentru că moștenirea casei lui Israel era pustiită, tot așa îți voi face și ție. Vei ajunge o pustietate, munte Seir, și tot Edomul, în întregime. Atunci vor ști că Eu sunt Tatăl.