Numeri 15

15 ¹Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise și a zis:

²„Vorbește-le israeliților și spune-le: Când veți intra în țara pe care v-o dau ca să locuiți în ea, ³și îmi veți aduce o jertfă mistuită de foc—o ardere-de-tot sau o jertfă, ca să împliniți un jurământ deosebit, ca dar de bunăvoie sau la sărbătorile voastre rânduite—ca să aduceți un miros plăcut pentru mine din cireadă sau din turmă, ⁴atunci cel care își aduce darul să îmi aducă și un dar de mâncare—aproape doi litri de făină aleasă amestecată cu aproape un litru de untdelemn. ⁵Să pregătești aproape un litru de vin ca jertfă de băutură, împreună cu arderea-de-tot sau cu jertfa, pentru fiecare miel.

⁶„Sau, pentru un berbec, să pregătiți un dar de mâncare din aproape patru litri de făină aleasă amestecată cu aproape un litru și o treime de untdelemn, ⁷și un litru și o treime de vin ca jertfă de băutură—să o aduceți ca un miros plăcut pentru mine. ⁸Când veți pregăti un taur tânăr ca ardere-de-tot sau ca jertfă, ca să împliniți un jurământ deosebit sau ca jertfă de pace pentru mine, ⁹împreună cu taurul tânăr să aduceți un dar de mâncare din aproape șase litri de făină aleasă amestecată cu aproape doi litri de untdelemn, ¹⁰să aduceți doi litri de vin ca jertfă de băutură, o jertfă mistuită de foc, de miros plăcut pentru mine. ¹¹Așa să se facă pentru fiecare taur, berbec, miel sau ied. ¹²Să faceți la fel pentru fiecare, oricâte veți pregăti.

¹³„Orice băștinaș din Israel să facă așa când aduce o jertfă mistuită de foc, de miros plăcut, pentru mine. ¹⁴Dacă un străin care locuiește cu voi, sau oricine se află între voi în neamurile viitoare, va aduce o jertfă mistuită de foc, de miros plăcut pentru mine, să facă așa cum faceți și voi. ¹⁵O singură rânduială pentru adunare—pentru voi și pentru străinul care locuiește între voi—o rânduială veșnică pentru toate neamurile: cum sunteți voi, așa va fi și străinul înaintea mea. ¹⁶O singură lege și o singură orânduire să fie pentru voi și pentru străinul care locuiește cu voi.”

¹⁷Apoi Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise și a zis:

¹⁸„Vorbește-le israeliților și spune-le: Când veți intra în țara în care vă duc, ¹⁹atunci, când veți mânca din roadele țării, să ridicați un dar pentru mine. ²⁰Din pârga aluatului vostru să ridicați o turtă ca dar, cum se ridică darul din arie. ²¹Din pârga aluatului vostru să dați un dar pentru mine din neam în neam.

Tatăl nostru acoperă păcatul făcut fără voie

²²„Iar când veți rătăci și nu veți împlini toate aceste porunci pe care le-am spus lui Moise, ²³tot ce v-am poruncit prin Moise, din ziua în care am dat porunca și mai departe, din neam în neam, ²⁴atunci, dacă s-a făcut fără voie, fără știrea adunării, toată adunarea să aducă un taur tânăr ca ardere-de-tot—de miros plăcut pentru mine—împreună cu darul său de mâncare și cu jertfa sa de băutură, după rânduială, și un țap ca jertfă pentru păcat. ²⁵Preotul va face ispășire pentru toată adunarea israeliților și li se va ierta, fiindcă a fost fără voie și și-au adus darul—o jertfă mistuită de foc pentru mine—și jertfa pentru păcat înaintea mea, pentru greșeala lor făcută fără voie. ²⁶Întregii adunări a lui Israel i se va ierta, împreună cu străinul care locuiește între ei, fiindcă tot poporul a greșit fără voie.

²⁷„Iar dacă un singur om păcătuiește fără voie, să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat. ²⁸Preotul va face ispășire înaintea mea pentru omul care a greșit păcătuind fără voie; făcând ispășire pentru el, i se va ierta. ²⁹Pentru băștinașul dintre fiii lui Israel și pentru străinul care locuiește între ei, să fie o singură lege pentru cel care face ceva fără voie.

³⁰„Dar cel care lucrează cu obrăznicie, fie băștinaș, fie străin, mă batjocorește—acela va fi nimicit din mijlocul poporului său. ³¹Fiindcă a disprețuit cuvântul meu și a călcat porunca mea, acela va fi nimicit cu adevărat; vina lui rămâne asupra lui.”

Nesocotirea Sabatului și urmarea ei

³²Pe când israeliții erau în pustie, au găsit un om care strângea lemne în ziua Sabatului. ³³Cei care l-au găsit strângând lemne l-au adus la Moise, la Aaron și la toată adunarea. ³⁴L-au pus sub pază, pentru că nu era limpede ce trebuia să i se facă.

³⁵Atunci Tatăl nostru i-a zis lui Moise: „Omul acesta să fie dat la moarte; toată adunarea să-l ucidă cu pietre în afara taberei.”

³⁶Toată adunarea l-a scos în afara taberei și l-a ucis cu pietre; a murit, cum i-a poruncit Tatăl nostru lui Moise.

Ciucuri ca să vă aduceți aminte de Tatăl nostru

³⁷Apoi Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise și a zis:

³⁸„Vorbește-le israeliților și spune-le să-și facă ciucuri la colțurile hainelor, din neam în neam, și să pună la ciucurele fiecărui colț un fir albastru. ^a a v38 Ciucurii — franjuri înnodate purtați la colțurile hainei — erau o aducere-aminte zilnică și văzută, ca să trăiască după poruncile Tatălui nostru; israeliții credincioși i-au purtat timp de secole. ³⁹Va fi un ciucure la care să vă uitați, ca să vă aduceți aminte de toate poruncile mele și să le împliniți, fără să vă luați după inima voastră și după ochii voștri, care vă duc la necredincioșie. ⁴⁰Așa vă veți aduce aminte și veți împlini toate poruncile mele și veți fi sfinți pentru mine. ⁴¹Eu sunt Tatăl vostru, care v-am scos din țara Egiptului ca să fiu Tatăl vostru. Eu sunt Tatăl vostru.”