Ieremia 30

30 ¹Cuvântul care i-a venit lui Ieremia de la Tatăl nostru:

²Așa vorbește Tatăl nostru al lui Israel: Scrie într-o carte toate cuvintele pe care ți le-am spus. ³Iată, vin zile, zice Tatăl nostru, când voi restabili starea poporului meu, Israel și Iuda, zice Tatăl nostru, și îi voi aduce înapoi în țara pe care am dat-o părinților lor, și o vor stăpâni.

⁴Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Tatăl nostru cu privire la Israel și Iuda:

⁵Așa vorbește Tatăl nostru: „Am auzit un strigăt de groază — spaimă, și nu pace. ⁶Întrebați acum și vedeți: poate oare un bărbat să nască? Atunci de ce îl văd pe fiecare voinic cu mâinile pe șolduri ca o femeie în durerile nașterii, și fiecare față s-a îngălbenit? ⁷Cât de groaznică este ziua aceea! Nu este alta ca ea. Este o vreme de strâmtorare pentru Iacov — dar din ea va fi izbăvit. ⁸În ziua aceea, zice Tatăl oștirilor cerești, voi sfărâma jugul de pe gâtul tău și îți voi rupe legăturile, iar străinii nu-l vor mai înrobi. ⁹Ci vor sluji Tatălui nostru și lui David, împăratul lor, pe care îl voi ridica pentru ei. ¹⁰De aceea nu te teme, Iacove, robul meu, zice Tatăl nostru, și nu te înspăimânta, Israele; căci iată, te voi izbăvi din depărtare, și pe copiii tăi din țara robiei lor. Iacov se va întoarce la liniște și tihnă, și nimeni nu-l va înspăimânta. ¹¹Căci eu sunt cu tine ca să te izbăvesc, zice Tatăl nostru. Chiar dacă voi nimici cu totul toate neamurile printre care te-am risipit, pe tine nu te voi nimici cu totul. Dar te voi pedepsi cu dreptate și nu te voi lăsa nepedepsit.”

¹²Căci așa vorbește Tatăl nostru: „Rana ta este de nevindecat, vătămarea ta este cumplită. ¹³Nu este nimeni să-ți apere pricina; pentru rana ta nu este leac, nu este vindecare pentru tine. ¹⁴Toți iubiții tăi te-au uitat; nu le mai pasă de tine. Căci te-am lovit cum lovește un vrăjmaș, cu pedeapsa unui om crud, pentru că nelegiuirea ta este mare și păcatele tale sunt multe. ¹⁵De ce strigi din pricina rănii tale? Durerea ta este de nevindecat. Pentru că nelegiuirea ta este mare și păcatele tale sunt multe, ți-am făcut aceste lucruri. ¹⁶De aceea, toți cei ce te mănâncă vor fi mâncați, și toți vrăjmașii tăi — fiecare dintre ei — vor merge în robie; cei ce te jefuiesc vor fi jefuiți, și pe toți cei ce te pradă îi voi da pradă.” ¹⁷Căci îți voi reda sănătatea și îți voi vindeca rănile, zice Tatăl nostru, pentru că te-au numit o izgonită: „Acesta este Sionul — nimănui nu-i pasă de el.”

¹⁸Așa vorbește Tatăl nostru: „Iată, voi restabili starea corturilor lui Iacov și mă voi îndura de locuințele lui; cetatea va fi zidită din nou pe măgura ei, și palatul va sta la locul său. ¹⁹Din ele va ieși mulțumire și glasuri de veselie. Îi voi înmulți, și nu vor fi puțini; îi voi cinsti, și nu vor fi mici. ²⁰Copiii lor vor fi ca odinioară, și adunarea lor va fi întemeiată înaintea mea, și îi voi pedepsi pe toți cei ce îi asupresc. ²¹Căpetenia lor va fi dintre ai lor, și stăpânitorul lor va ieși din mijlocul lor. Îl voi apropia, și el se va apropia de mine — căci cine altfel ar îndrăzni să-și pună viața în primejdie ca să se apropie de mine? zice Tatăl nostru. ^a a v21 Stăpânitorul care singur este adus aproape ca să se apropie de Tatăl nostru arată mai dinainte spre Isus, cel care deschide calea spre Tatăl pentru toți copiii săi. ²²Și veți fi copiii mei, iar eu voi fi Tatăl vostru.”

²³Iată, furtuna Tatălui nostru! Mânia a izbucnit, o vijelie care spulberă; se va năpusti asupra capului celor răi. ²⁴Mânia aprinsă a Tatălui nostru nu se va întoarce până nu va fi împlinit și înfăptuit planurile inimii lui. În zilele de pe urmă veți înțelege aceasta.