Ieremia 29

29 ¹Acestea sunt cuvintele scrisorii pe care Ieremia, prorocul, a trimis-o din Ierusalim către bătrânii rămași în viață dintre exilați, către preoți, proroci și tot poporul pe care Nebucadnețar îl dusese în exil din Ierusalim în Babilon. ²Aceasta a fost după ce regele Ieconia, regina-mamă, dregătorii curții, căpeteniile lui Iuda și ale Ierusalimului, meșterii și fierarii au plecat din Ierusalim. ³A trimis-o prin Eleasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, pe care Zedechia, regele lui Iuda, îi trimisese la regele Nebucadnețar, în Babilon. Scrisoarea spunea:

⁴Așa vorbește Tatăl oștirilor cerești, Tatăl nostru al lui Israel, către toți exilații pe care i-am trimis din Ierusalim în Babilon: ⁵„Zidiți case și locuiți în ele; sădiți grădini și mâncați-le roadele. ⁶Căsătoriți-vă; faceți fii și fiice. Găsiți neveste pentru fiii voștri și dați-vă fiicele de neveste, ca și ele să nască fii și fiice. Înmulțiți-vă acolo, nu vă împuținați. ⁷Căutați binele cetății în care v-am dus în exil și rugați-vă mie pentru ea, căci în binele ei îl veți găsi pe al vostru.” ⁸Așa vorbește Tatăl oștirilor cerești, Tatăl nostru al lui Israel: Nu vă lăsați amăgiți de prorocii și de ghicitorii care sunt în mijlocul vostru; nu ascultați de visele pe care ei le tot visează. ⁹Ei vă prorocesc minciuni în numele meu; nu Eu i-am trimis, zice Tatăl vostru. ¹⁰Căci așa zice Tatăl vostru: Când se vor împlini cei șaptezeci de ani ai Babilonului, voi veni la voi și voi împlini față de voi promisiunea mea cea bună, aceea de a vă aduce înapoi aici. ¹¹Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Tatăl vostru — gânduri de pace, nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde. ¹²„Atunci mă veți chema, veți veni și vă veți ruga mie, iar Eu vă voi asculta. ¹³Mă veți căuta și mă veți găsi, când mă veți căuta din toată inima voastră. ¹⁴Mă veți găsi, zice Tatăl vostru. Voi schimba soarta voastră și vă voi strânge din toate neamurile și din toate locurile unde v-am izgonit, zice Tatăl vostru, și vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în exil.”

¹⁵Pentru că ați zis: „Tatăl nostru ne-a ridicat proroci în Babilon”,

¹⁶așa vorbește Tatăl vostru despre regele care stă pe tronul lui David și despre tot poporul care locuiește în cetatea aceasta — frații voștri care nu au mers în exil împreună cu voi,

¹⁷așa vorbește Tatăl oștirilor cerești: Iată, trimit împotriva lor sabia, foametea și ciuma și îi voi face ca niște smochine putrede, prea stricate ca să fie mâncate. ¹⁸Îi voi urmări cu sabia, cu foametea și cu ciuma și îi voi face o groază pentru toate împărățiile pământului — un blestem, o pustiire, o batjocură și o ocară printre toate neamurile unde i-am izgonit, ¹⁹pentru că n-au ascultat cuvintele mele, zice Tatăl vostru — pe care li le-am trimis iarăși și iarăși prin slujitorii mei, prorocii — dar n-ați vrut să ascultați, zice Tatăl vostru.

²⁰De aceea, voi, exilaților, ascultați cuvântul Tatălui vostru — voi toți pe care v-am trimis din Ierusalim în Babilon. ²¹Așa vorbește Tatăl oștirilor cerești, Tatăl nostru al lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă prorocesc minciuni în numele meu: Iată, îi voi da în mâna lui Nebucadnețar, regele Babilonului, iar el îi va ucide înaintea ochilor voștri. ²²Toți exilații lui Iuda din Babilon vor lua de la ei acest blestem: „Să te facă Tatăl nostru ca pe Zedechia și ca pe Ahab, pe care regele Babilonului i-a fript în foc!”, ²³pentru că au săvârșit lucruri rușinoase în Israel: au preacurvit cu nevestele aproapelui lor și au grăit minciuni în numele meu, lucruri pe care nu li le poruncisem. Eu știu și Eu sunt martor, zice Tatăl vostru.

Tatăl îl mustră pe Șemaia

²⁴Iar lui Șemaia, nehelamitul, să-i spui:

²⁵Așa vorbește Tatăl oștirilor cerești, Tatăl nostru al lui Israel: Tu ai trimis în numele tău scrisori către tot poporul din Ierusalim, către preotul Țefania, fiul lui Maaseia, și către toți preoții, zicând:

²⁶„Domnul te-a pus preot în locul preotului Iehoiada, ca să fii supraveghetor în Casa Domnului peste orice nebun care se dă drept proroc, ca să-l pui în butuci și în fiare la gât.” ²⁷Așadar, de ce nu l-ai mustrat pe Ieremia din Anatot, care se dă drept proroc la voi? ²⁸Căci el a trimis la noi, în Babilon, acest cuvânt: „Va dura mult. Zidiți case și locuiți în ele; sădiți grădini și mâncați-le roadele.”

²⁹Preotul Țefania a citit scrisoarea aceasta cu glas tare înaintea prorocului Ieremia. ³⁰Atunci cuvântul Tatălui nostru a venit la Ieremia:

³¹Trimite vorbă tuturor exilaților: Așa vorbește Tatăl vostru despre Șemaia, nehelamitul: Pentru că Șemaia v-a prorocit, deși nu Eu l-am trimis, și v-a făcut să vă încredeți într-o minciună, ³²de aceea, așa vorbește Tatăl vostru: Iată, îl voi pedepsi pe Șemaia, nehelamitul, și pe urmașii lui. Niciunul dintre ai lui nu va locui în mijlocul acestui popor, nici nu va vedea binele pe care îl voi face poporului meu, zice Tatăl vostru, pentru că a propovăduit răzvrătire împotriva mea.