1 Cronici 13

13 ¹David s-a sfătuit cu căpeteniile peste mii și peste sute, cu toți conducătorii. ²Apoi David a zis întregii adunări a lui Israel: „Dacă vi se pare bine și dacă este de la Tatăl nostru, să trimitem vorbă în lung și-n lat la frații noștri rămași în toate ținuturile lui Israel, iar împreună cu ei la preoții și leviții din cetățile și pășunile lor, ca să se adune la noi. ³Să aducem înapoi la noi chivotul Tatălui nostru, căci nu l-am căutat în zilele lui Saul.”

⁴Și toată adunarea s-a învoit să facă așa, căci lucrul a părut drept întregului popor.

⁵David a strâns tot Israelul, de la Șihorul Egiptului până la Lebo-Hamat, ca să aducă din Chiriat-Iearim chivotul Tatălui nostru.

⁶David și tot Israelul s-au suit la Baala, adică la Chiriat-Iearim, care este în Iuda, ca să aducă de acolo chivotul Tatălui nostru, care stă deasupra heruvimilor, unde este vestit Numele Lui. ⁷Au dus chivotul Tatălui nostru pe un car nou, din casa lui Abinadab; Uza și Ahio mânau carul. ⁸David și tot Israelul se bucurau înaintea Tatălui nostru din toată puterea lor — cântări, lire, harpe, tamburine, chimvale, trâmbițe.

⁹Când au ajuns la aria lui Chidon, Uza a întins mâna să apuce chivotul, pentru că boii se poticniseră. ¹⁰Atunci mânia Tatălui nostru s-a aprins împotriva lui Uza și l-a lovit pentru că întinsese mâna spre chivot; și a murit acolo, înaintea Tatălui nostru. ¹¹David s-a mâniat că Tatăl nostru făcuse o spărtură împotriva lui Uza, de aceea locul acela se numește Pereț-Uza până în ziua de azi. ¹²În ziua aceea, David s-a temut de Tatăl nostru și a zis: „Cum să aduc la mine chivotul Tatălui nostru?” ¹³De aceea David n-a adus chivotul la el, în cetatea lui David, ci l-a abătut spre casa lui Obed-Edom, ghititul. ¹⁴Chivotul Tatălui nostru a rămas la familia lui Obed-Edom, în casa lui, trei luni, iar Tatăl nostru a binecuvântat familia lui Obed-Edom și tot ce avea el.