Romani 15

15 ¹Noi, cei tari, trebuie să purtăm slăbiciunile celor slabi și să nu ne plăcem nouă înșine. ²Fiecare dintre noi să placă aproapelui său, spre binele lui, ca să-l zidească. ³Căci nici Hristos nu și-a plăcut lui însuși; după cum este scris: „Ocările celor ce te ocărăsc au căzut asupra mea.” ⁴Tot ce a fost scris mai înainte a fost scris ca să ne învețe, pentru ca, prin răbdare și prin mângâierea Scripturii, să avem nădejde. ⁵Tatăl nostru, care dă răbdare și mângâiere, să vă dea să fiți în bună înțelegere unii cu alții, după pilda lui Hristos Isus, ⁶pentru ca împreună, cu un singur glas, să-L slăviți pe Tatăl nostru, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos.

⁷De aceea, primiți-vă unii pe alții, cum v-a primit și Hristos pe voi, spre slava Tatălui nostru. ⁸Căci vă spun că Hristos S-a făcut slujitor al celor circumciși, ca să arate adevărul Tatălui nostru și să întărească făgăduințele date strămoșilor, ⁹și ca neamurile să-L slăvească pe Tatăl nostru pentru îndurarea lui, după cum este scris: „De aceea te voi lăuda printre neamuri și voi cânta numelui tău.”

¹⁰Și, din nou, zice: „Bucurați-vă, neamuri, împreună cu poporul lui.”

¹¹Și, din nou: „Lăudați-L pe Tatăl nostru, toate neamurile, și toate popoarele să-l laude!” ^a a v11 Acest rând citează un psalm care cheamă orice neam de pe pământ să-L laude pe Cel pe care FHB Îl numește pretutindeni Tatăl nostru.

¹²Din nou, Isaia zice: „Rădăcina lui Iese va veni, care se ridică să domnească peste neamuri; în el își vor pune neamurile nădejdea.”

¹³Tatăl nostru, izvorul nădejdii, să vă umple de toată bucuria și pacea prin credință, astfel încât, prin puterea Duhului Sfânt, să prisosiți în nădejde. ^b b v13 Bucuria și pacea nu vin dintr-un efort istovitor. Ele vin „crezând” — odihnindu-ne în ceea ce ne-a făgăduit Tatăl nostru.

Harul Tatălui în misiunea lui Pavel

¹⁴Sunt încredințat despre voi, frații și surorile mele, că voi înșivă sunteți plini de bunătate, plini de toată cunoștința și în stare să vă sfătuiți unii pe alții. ¹⁵Dar v-am scris cu oarecare îndrăzneală în unele privințe, ca să vă aduc aminte, datorită harului pe care mi l-a dat Tatăl nostru, ¹⁶ca să fiu slujitorul lui Hristos Isus pentru neamuri, preot al Evangheliei Tatălui nostru, pentru ca jertfa neamurilor să fie bine primită, sfințită de Duhul Sfânt. ¹⁷Așadar, în Hristos Isus am cu ce să mă laud în ce privește lucrarea mea pentru Tatăl nostru. ¹⁸Căci n-aș îndrăzni să vorbesc de nimic altceva decât de ceea ce a făcut Hristos prin mine ca să aducă neamurile la ascultare, prin cuvânt și faptă. ¹⁹prin puterea semnelor și a minunilor, prin puterea Duhului Tatălui nostru; așa că, de la Ierusalim și din ținuturile dimprejur până în Iliria, am vestit pe deplin Evanghelia lui Hristos. ²⁰Astfel, mi-am pus de țintă să vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese numit, ca să nu zidesc pe temelia altuia, ²¹ci, după cum este scris: „Cei cărora nu li se vestise despre el vor vedea, și cei ce n-au auzit vor înțelege.”

²²Iată de ce am fost împiedicat de atâtea ori să vin la voi.

Planurile lui Pavel de a vizita Roma

²³Dar acum, nemaiavând loc de lucru în aceste ținuturi și dorind de mulți ani să vin la voi, ²⁴nădăjduiesc să vă văd în trecere, în drum spre Spania, și să mă însoțiți într-acolo, după ce mă voi fi bucurat o vreme de prezența voastră. ²⁵Dar acum mă duc la Ierusalim, aducând un ajutor poporului Tatălui nostru. ²⁶Macedonia și Ahaia au făcut cu bucurie o strângere de ajutoare pentru cei săraci dintre cei din poporul Tatălui nostru din Ierusalim. ²⁷Au făcut-o cu bucurie și, într-adevăr, le sunt datori. Căci, de vreme ce neamurile s-au împărtășit din binecuvântările duhovnicești ale lui Israel, sunt datoare, la rândul lor, să-i slujească pe cei din Ierusalim cu bunuri materiale. ²⁸Așadar, după ce voi isprăvi aceasta și le voi fi încredințat în siguranță acest dar strâns, voi pleca spre Spania, trecând pe la voi. ²⁹Și știu că, venind la voi, voi veni cu deplina binecuvântare a lui Hristos.

³⁰Fraților și surorilor, prin Domnul nostru Isus Hristos și prin dragostea Duhului, vă îndemn să vă luptați împreună cu mine în rugăciunile voastre către Tatăl nostru pentru mine, ³¹ca să fiu izbăvit de cei necredincioși din Iudeea și ca slujba mea pentru Ierusalim să fie bine primită de poporul Tatălui nostru, ³²pentru ca, prin voia Tatălui nostru, să vin la voi cu bucurie și să mă odihnesc împreună cu voi. ³³Tatăl nostru, izvorul păcii, să fie cu voi toți! Amin.