2 Împărați 16

16 ¹În al șaptesprezecelea an al lui Pecah, fiul lui Remalia, Ahaz, fiul lui Iotam, a ajuns împărat al lui Iuda. ²Ahaz avea douăzeci de ani când a ajuns împărat și a domnit șaisprezece ani la Ierusalim. El nu a făcut ce era drept în ochii Tatălui nostru, Dumnezeul său, cum făcuse David, strămoșul său. ³Dimpotrivă, a umblat pe calea împăraților lui Israel și chiar l-a trecut pe fiul său prin foc, după obiceiurile scârboase ale neamurilor pe care Tatăl nostru le izgonise dinaintea lui Israel. ^a a v3 A trece un copil „prin foc” însemna a-l jertfi pe acel copil în flăcări unui dumnezeu păgân — o grozăvie pe care Tatăl nostru o osândise. ⁴A adus jertfe și a ars tămâie pe înălțimi, pe dealuri și sub orice copac stufos.

⁵Atunci Rețin, împăratul Aramului, și Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, au pornit spre Ierusalim ca să lupte. L-au împresurat pe Ahaz, dar nu au putut să-l învingă. ⁶În vremea aceea, Rețin, împăratul Aramului, a luat înapoi Elatul pentru Aram, i-a alungat din el pe iudei, iar edomiții au venit și locuiesc acolo de atunci încoace. ⁷Ahaz a trimis soli la Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, ca să-i spună: „Eu sunt slujitorul și fiul tău. Vino și scapă-mă din mâna împăratului Aramului și a împăratului lui Israel, care se ridică împotriva mea.” ⁸Ahaz a luat argintul și aurul care se aflau în casa Tatălui nostru și în vistieriile împăratului și le-a trimis în dar împăratului Asiriei. ⁹Împăratul Asiriei l-a ascultat. S-a suit împotriva Damascului, l-a cucerit, i-a dus pe locuitori în robie la Chir și l-a omorât pe Rețin.

¹⁰Când împăratul Ahaz s-a dus la Damasc ca să-l întâlnească pe Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, a văzut altarul care era acolo. Atunci i-a trimis preotului Urie chipul altarului și întregul lui model, întocmai în fiecare amănunt. ¹¹Preotul Urie a zidit altarul întocmai după cum trimisese împăratul Ahaz din Damasc și l-a terminat înainte ca împăratul Ahaz să se întoarcă. ¹²Când împăratul s-a întors din Damasc și a văzut altarul, s-a apropiat și s-a suit pe el. ¹³Și-a ars arderea-de-tot și darul de mâncare, și-a turnat jertfa de băutură și a stropit pe altar sângele jertfelor sale de pace. ¹⁴A mutat altarul de bronz care era înaintea Tatălui nostru de la fața casei — dintre altarul cel nou și casa Tatălui nostru — și l-a așezat în partea de miazănoapte a altarului celui nou. ¹⁵Împăratul Ahaz i-a poruncit preotului Urie: „Pe altarul cel mare să arzi arderea-de-tot de dimineață și darul de mâncare de seara, arderea-de-tot și darul de mâncare al împăratului și arderea-de-tot, darul de mâncare și jertfele de băutură ale întregului popor al țării. Să stropești pe el tot sângele arderilor-de-tot și al jertfelor. Dar altarul de bronz va fi al meu, ca să caut călăuzire prin el.” ¹⁶Și preotul Urie a făcut totul întocmai cum poruncise împăratul Ahaz.

¹⁷Împăratul Ahaz a tăiat tăbliile de pe temeliile mobile și a ridicat ligheanele de pe ele. A dat jos marea de bronz de pe boii de bronz care erau sub ea și a așezat-o pe o temelie de piatră. ¹⁸Din pricina împăratului Asiriei, a scos din casa Tatălui nostru pridvorul acoperit pentru Sabat, care fusese zidit în casă, și intrarea dinafară a împăratului. ¹⁹Celelalte fapte ale lui Ahaz și tot ce a făcut nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? ²⁰Ahaz a adormit lângă strămoșii săi și a fost îngropat lângă ei în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Ezechia.