2 Cronici 21

21 ¹Iosafat a adormit alături de strămoșii săi și a fost îngropat împreună cu ei în Cetatea lui David; în locul lui a domnit fiul său Ioram. ²Frații lui Ioram, fiii lui Iosafat, erau: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Mihail și Șefatia. Toți aceștia erau fiii lui Iosafat, regele lui Israel. ³Tatăl lor le dăduse multe daruri — argint, aur și lucruri de preț — și cetăți întărite în Iuda, dar i-a dat împărăția lui Ioram, pentru că el era întâiul născut. ⁴După ce Ioram s-a ridicat la domnia împărăției tatălui său, s-a întărit și i-a ucis cu sabia pe toți frații săi, precum și pe unii dintre dregătorii lui Israel. ⁵Ioram avea treizeci și doi de ani când a ajuns rege și a domnit opt ani la Ierusalim. ⁶A umblat pe calea regilor lui Israel, cum făcuse casa lui Ahab, căci soția lui era fiica lui Ahab, și a făcut ce este rău în ochii Tatălui nostru. ⁷Totuși Tatăl nostru n-a vrut să nimicească casa lui David, din pricina legământului pe care îl făcuse cu David și a făgăduinței că îi va da lui și fiilor săi o candelă pe vecie. ^a a v7 O «candelă» înfățișează o descendență regală neîntreruptă — un urmaș care domnește necontenit pe tronul lui David.

⁸În zilele lui Ioram, Edomul s-a răzvrătit împotriva stăpânirii lui Iuda și și-a pus un rege al său. ⁹Ioram a trecut cu căpeteniile sale și cu toate carele sale. S-a sculat noaptea și i-a lovit pe edomiții care îl înconjurau și pe căpeteniile carelor. ¹⁰Astfel, Edomul s-a răzvrătit împotriva stăpânirii lui Iuda până în ziua de azi; tot atunci s-a răzvrătit și Libna, pentru că Ioram îl părăsise pe Tatăl nostru, Dumnezeul strămoșilor săi.

¹¹A zidit înălțimi pe dealurile lui Iuda, i-a făcut pe locuitorii Ierusalimului să se desfrâneze și a dus Iuda în rătăcire.

¹²I-a venit o scrisoare de la Ilie, prorocul: Așa zice Tatăl tău, Dumnezeul strămoșului tău David: Pentru că n-ai umblat pe căile tatălui tău Iosafat, nici pe căile lui Asa, regele lui Iuda, ¹³ci ai umblat ca regii lui Israel și i-ai dus pe Iuda și pe locuitorii Ierusalimului la necredință, așa cum casa lui Ahab a dus Israelul la necredință, și i-ai ucis pe frații tăi, casa tatălui tău, oameni mai buni decât tine, ¹⁴iată, Tatăl tău va lovi cu o urgie mare poporul tău, copiii tăi, soțiile tale și toate avuțiile tale. ¹⁵Iar tu te vei îmbolnăvi greu la măruntaie, până când, zi după zi, îți vor ieși măruntaiele din pricina bolii.

¹⁶Tatăl nostru a stârnit împotriva lui Ioram duhul filistenilor și al arabilor care sunt în vecinătatea cușiților. ¹⁷Aceștia s-au suit împotriva lui Iuda, au năvălit în el și au luat toate avuțiile care se aflau în palatul regelui, împreună cu fiii și soțiile lui, așa încât nu i-a mai rămas niciun fiu, în afară de Ioahaz, cel mai mic dintre fiii săi.

¹⁸După toate acestea, Tatăl nostru l-a lovit cu o boală de nevindecat la măruntaie. ¹⁹Cu vremea, după doi ani, i-au ieșit măruntaiele din pricina bolii și a murit în chinuri groaznice. Poporul lui n-a aprins foc în cinstea lui, cum făcuse pentru strămoșii săi. ²⁰Avea treizeci și doi de ani când a ajuns rege și a domnit opt ani la Ierusalim. A murit neplâns de nimeni și a fost îngropat în Cetatea lui David, dar nu în mormintele regilor.