Nimeni nu scapă din mâna Tatălui
Nu există ascunziș de Tatăl nostru — nici mormântul, nici cerul, nici fundul mării. Totuși, scuturarea este o sită, și nicio pietricică nu cade. Ultimul cuvânt este rezidirea: cortul prăbușit al lui David ridicat, cetățile ruinate locuite din nou, Israel sădit și niciodată smuls iarăși.
9 1L-am văzut pe Tatăl Suveran stând lângă altar și a zis: „Lovește capitelurile stâlpilor, ca să se cutremure pragurile, și sfărâmă-le peste capetele tuturor; iar pe cei rămași îi voi ucide cu sabia. Niciunul nu va fugi, niciunul nu va scăpa. 2Chiar dacă sapă până în Locuința morților, de acolo mâna mea îi va lua; chiar dacă urcă până la cer, de acolo îi voi coborî. 3Chiar dacă se ascund pe vârful Carmelului, de acolo îi voi căuta și îi voi prinde; chiar dacă se ascund de ochii mei pe fundul mării, acolo voi porunci șarpelui, și îi va mușca. 4Chiar dacă merg în robie înaintea vrăjmașilor lor, acolo voi porunci sabiei, și îi va ucide; îmi voi aținti ochii asupra lor spre rău, și nu spre bine.”
5Suveranul, Tatăl oștirilor cerești—cel ce atinge pământul și el se topește, și toți cei ce locuiesc în el jelesc; totul se umflă ca Nilul și se lasă ca Nilul Egiptului, 6cel ce își zidește odăile de sus în ceruri și își întemeiază bolta peste pământ, cel ce cheamă apele mării și le varsă peste fața pământului— Tatăl nostru este numele lui.
7„Nu sunteți voi ca fiii cușiților pentru mine, fii ai lui Israel?”, zice Tatăl nostru. „Oare nu l-am scos pe Israel din țara Egiptului, pe filisteni din Caftor și pe aramei din Chir? 8Iată, ochii Tatălui Suveran sunt asupra împărăției păcătoase, și o voi nimici de pe fața pământului— dar nu voi nimici cu totul casa lui Iacov”, zice Tatăl nostru. 9„Căci iată, voi da poruncă, și voi scutura casa lui Israel printre toate neamurile, cum se scutură grâul în ciur, dar nicio pietricică nu va cădea la pământ. 10Toți păcătoșii poporului meu vor muri de sabie—cei ce zic: «Nenorocirea nu ne va ajunge, nici nu va da peste noi.»”
Tatăl Își restaurează poporul
11„În ziua aceea voi ridica adăpostul căzut al lui David, îi voi drege spărturile și îi voi ridica dărâmăturile și îl voi rezidi ca în zilele de demult, 12ca să stăpânească rămășița Edomului și toate neamurile peste care este chemat numele meu”, zice Tatăl nostru, cel ce face aceasta.
13„Vin zilele”, zice Tatăl nostru, „când plugarul îl va ajunge pe secerător, și cel ce calcă strugurii, pe cel ce seamănă sămânța; munții vor picura must, și toate dealurile vor curge de el. a a v13 Imaginea: recoltele vor fi atât de îmbelșugate, încât seceratul grâului se va suprapune cu următoarea semănare, iar călcatul strugurilor se va prelungi până în vremea semănatului — o minune de belșug de necrezut. 14Voi reface soarta poporului meu Israel, iar ei vor rezidi cetățile ruinate și vor locui în ele; vor sădi vii și vor bea vinul lor, vor face grădini și vor mânca rodul lor. 15Îi voi sădi în țara lor, și niciodată nu vor mai fi smulși din țara pe care le-am dat-o”, zice Tatăl tău.