1 Cronici 21

21 ¹Pârâșul s-a ridicat împotriva Israelului și l-a ațâțat pe David să numere Israelul. ^a a v1 Pârâșul este numele dat de FHB lui Satan, potrivnicul spiritual care se împotrivește poporului lui Dumnezeu. ²David le-a zis lui Ioab și căpeteniilor oștirii: „Mergeți, numărați Israelul de la Beer-Șeba până la Dan și aduceți-mi de știre, ca să le cunosc numărul.”

³Ioab a zis: „Tatăl nostru să înmulțească de o sută de ori poporul său! Domnul meu împărate, nu sunt toți aceștia slujitorii domnului meu? De ce cere domnul meu lucrul acesta? De ce să aducă vină asupra Israelului?”

⁴Dar cuvântul împăratului l-a biruit pe Ioab, așa că Ioab a plecat, a străbătut tot Israelul, apoi a venit la Ierusalim. ⁵Ioab i-a dat lui David numărătoarea poporului: tot Israelul avea un milion o sută de mii de bărbați care scoteau sabia, iar Iuda, patru sute șaptezeci de mii de bărbați care scoteau sabia. ⁶Pe Levi și pe Beniamin nu i-a numărat, căci porunca împăratului îi era urâtă lui Ioab.

⁷Lucrul acesta a fost foarte rău în ochii Tatălui nostru, de aceea a lovit Israelul. ⁸Atunci David i-a zis Tatălui nostru: „Am păcătuit greu făcând lucrul acesta. Acum, te rog, îndepărtează vina slujitorului tău, căci am lucrat cu mare nesăbuință.”

⁹Și Tatăl nostru i-a vorbit lui Gad, văzătorul lui David:

¹⁰Du-te și spune-i lui David: „Așa vorbește Tatăl tău: Îți pun înainte trei lucruri — alege unul dintre ele și ți-l voi face.”

¹¹Gad a venit la David și i-a zis: „Așa vorbește Tatăl nostru: «Alege ce vrei: ¹²fie trei ani de foamete, fie trei luni de fugă dinaintea vrăjmașilor tăi, în timp ce sabia lor te ajunge, fie trei zile sub sabia Tatălui nostru: ciumă în țară, îngerul Tatălui nostru nimicind pe tot cuprinsul Israelului.» Acum hotărăște ce răspuns să duc celui ce m-a trimis.”

¹³David i-a zis lui Gad: „Sunt într-o mare strâmtorare. Mai bine să cad în mâna Tatălui nostru, căci îndurarea lui este foarte mare — dar să nu cad în mâna omului.”

¹⁴Așa că Tatăl nostru a trimis o ciumă peste Israel și au căzut șaptezeci de mii de bărbați din Israel.

¹⁵Și Tatăl nostru a trimis un înger să nimicească Ierusalimul; dar, pe când îngerul îl nimicea, Tatăl nostru a privit și i-a părut rău de nenorocirea aceea și i-a zis îngerului: „Destul! Oprește-ți mâna.” Îngerul Tatălui nostru stătea lângă aria lui Ornan, iebusitul.

¹⁶David și-a ridicat ochii și l-a văzut pe îngerul Tatălui nostru stând între pământ și cer, cu sabia scoasă în mână, întinsă asupra Ierusalimului. Atunci David și bătrânii, înveșmântați în sac, au căzut cu fețele la pământ. ¹⁷David i-a zis Tatălui nostru: „Oare nu eu am poruncit să fie numărat poporul? Eu sunt cel care a păcătuit și a făcut un mare rău. Dar aceste oi — ce au făcut ele? O, Tatăl meu, mâna ta să fie împotriva mea și împotriva casei tatălui meu, nu împotriva poporului tău cu ciumă.” ^b b v17 David, împăratul-păstor, se roagă ca pedeapsa să cadă asupra lui însuși, în locul poporului său — arătând înainte spre Isus, Păstorul cel bun, care avea să ia de bunăvoie asupra sa judecata poporului său.

Un altar înălțat; Tatăl nostru răspunde cu foc

¹⁸Îngerul Tatălui nostru i-a spus lui Gad să-i zică lui David să se suie și să zidească un altar Tatălui nostru în aria lui Ornan, iebusitul. ¹⁹Așa că David s-a suit, după cuvântul lui Gad, pe care îl grăise în Numele Tatălui nostru.

²⁰Ornan s-a întors și a văzut pe înger; cei patru fii ai lui care erau cu el s-au ascuns. Ornan treiera grâu. ²¹Când a venit David la Ornan, Ornan s-a uitat și l-a văzut pe David, a ieșit din arie și s-a închinat înaintea lui David, cu fața la pământ.

²²David i-a zis lui Ornan: „Dă-mi locul acestei arii, ca să zidesc pe el un altar Tatălui nostru; dă-mi-l pe prețul lui întreg, ca să fie oprită ciuma de la popor.”

²³Ornan i-a zis lui David: „Ia-l. Să facă domnul meu împăratul ce crede de cuviință. Iată, dau boii pentru arderile-de-tot, treierătoarele drept lemne și grâul pentru darul de mâncare — le dau pe toate.”

²⁴Dar împăratul David i-a zis lui Ornan: „Nu, ci îl voi cumpăra pe prețul lui întreg. Nu voi lua pentru Tatăl nostru ce este al tău, nici nu voi aduce arderi-de-tot care nu mă costă nimic.”

²⁵Așa că David i-a plătit lui Ornan pentru acel loc aproape cincisprezece livre de aur. ²⁶David a zidit acolo un altar Tatălui nostru, a adus arderi-de-tot și jertfe de pace și a chemat pe Tatăl nostru, care i-a răspuns cu foc din cer pe altarul arderii-de-tot.

²⁷Atunci Tatăl nostru i-a poruncit îngerului, iar el și-a pus sabia înapoi în teacă.

²⁸În vremea aceea, când David a văzut că Tatăl nostru îi răspunsese în aria lui Ornan, iebusitul, a adus jertfe acolo. ²⁹Cortul Tatălui nostru, pe care îl făcuse Moise în pustie, și altarul arderii-de-tot se aflau pe atunci pe înălțimea de la Gabaon. ³⁰David nu putea să meargă acolo ca să-l caute pe Tatăl nostru, căci se temea de sabia îngerului Tatălui nostru.