Tu ești Tatăl meu
Un supraviețuitor îi cântă Tatălui care a făcut una cu pământul cetatea nemiloasă ce se ridica deasupra lui și care i-a adăpostit pe săraci în furtună. Ce pregătește el mai departe este un ospăț pentru toate popoarele, înghițirea morții înseși și lacrimi șterse de pe orice față.
25 1Tu ești Tatăl meu; te voi înălța, voi lăuda numele tău, căci ai făcut lucruri minunate— planuri alcătuite demult, credincioase și sigure. 2Căci ai prefăcut o cetate într-un morman de dărâmături, o cetate întărită într-o ruină; palatul străinilor nu mai este o cetate— niciodată nu va mai fi rezidit. 3De aceea un popor puternic te va cinsti; cetatea neamurilor necruțătoare se va teme de tine. 4Căci ai fost un adăpost pentru cel sărac, un adăpost pentru cel nevoiaș în strâmtorarea lui, un refugiu împotriva furtunii și o umbră împotriva arșiței; căci suflarea celor necruțători este ca o furtună împotriva unui zid. 5Ca arșița într-un pământ uscat, tu potolești zarva străinilor; cum este domolită arșița de umbra unui nor, așa este adusă la tăcere cântarea celor necruțători. 6Pe muntele acesta, Tatăl oștirilor cerești va pregăti pentru toate popoarele un ospăț cu bucate alese, un ospăț cu vinuri vechi—cele mai alese cărnuri și cele mai bune vinuri învechite. 7Și pe muntele acesta va înghiți giulgiul care înfășoară toate popoarele, vălul care este întins peste toate neamurile. 8Va înghiți moartea pentru totdeauna; și Tatăl Suveran va șterge lacrimile de pe orice față și va îndepărta ocara poporului său de pe tot pământul—căci Tatăl nostru a vorbit. a a v8 Pavel aplică acest verset la biruința învierii lui Isus — „Moartea a fost înghițită de biruință” (1 Corinteni 15:54). Făgăduința Tatălui de aici își găsește împlinirea în mormântul gol; ziua în care Tatăl nostru șterge orice lacrimă este deschisă de Fiul care a biruit moartea.
9Și în ziua aceea se va zice: „Iată, acesta este Tatăl nostru; l-am așteptat, și el ne-a mântuit. Acesta este Tatăl; l-am așteptat —să ne bucurăm și să ne veselim în mântuirea lui.” 10Căci mâna Tatălui nostru se va odihni pe muntele acesta, dar Moabul va fi călcat în picioare la locul lui, cum este călcat paiul într-o groapă de gunoi. b b v10 Moabul era un neam străvechi la răsărit de râul Iordan, un vrăjmaș de multă vreme al lui Israel, folosit aici ca simbol al tuturor celor care i se împotrivesc lui Dumnezeu. 11Își va întinde mâinile în mijlocul Moabului, cum își întinde înotătorul mâinile ca să înoate, dar el le va doborî mândria împreună cu viclenia mâinilor lor. 12Zidurile înalte ale întăriturii tale le va surpa, le va coborî și le va arunca la pământ, în țărână.