Vino acasă la Tatăl tău
Ultimul capitol este invitația. Întoarceți-vă cu cuvinte pregătite, recunoașteți că Asiria și caii nu pot mântui, nu mai numiți dumnezei lucrurile făcute de mână. Tatăl nostru făgăduiește să-i iubească fără plată, să fie ca roua pentru ei, și spune limpede că rodul lor vine de la El.
14 1Întoarce-te, Israele, la Tatăl tău, căci te-ai poticnit din cauza păcatelor tale.
2Întoarceți-vă la Tatăl nostru cu vorbe pregătite; spuneți-i: „Îndepărtează toată vina noastră și primește-ne cu har, ca să aducem rodul buzelor noastre. 3Asiria nu ne va mântui; nu vom mai călări pe cai. Nu vom mai spune niciodată «dumnezeii noștri» lucrării mâinilor noastre, căci în tine orfanul găsește îndurarea unui tată.”
4„Le voi vindeca rătăcirea; îi voi iubi de inimă bună, căci mânia mea s-a întors de la ei. a a v4 Osea se încheie acolo unde Tatăl a dorit dintotdeauna să-și aducă copiii: vindecați și iubiți de inimă bună — nu fiindcă au meritat-o, ci fiindcă inima lui s-a întors spre casă. 5Voi fi ca roua pentru Israel; va înflori ca crinul și își va înfige rădăcini ca cedrii Libanului. 6Lăstarii lui se vor întinde; splendoarea lui va fi ca a măslinului, mireasma lui ca cedrii Libanului. 7Se vor întoarce și vor locui la umbra mea; vor propăși ca grâul și vor înflori ca vița, iar faima lor va fi ca vinul Libanului. 8Efraime, ce mai am eu de-a face cu idolii? Eu sunt cel care răspund și veghez asupra ta. Eu sunt ca un chiparos verde; rodul tău vine de la mine.”
9Cine este înțelept să înțeleagă aceste lucruri; cine este priceput să le cunoască. Căci căile Tatălui nostru sunt drepte, iar cei neprihăniți umblă pe ele, dar cei răzvrătiți se poticnesc de ele.