Apocalipsa 19

19 ¹După aceasta am auzit în cer ceva ca glasul unei mari mulțimi care striga tare: „Aleluia! Mântuirea și slava și puterea sunt ale Tatălui nostru, ^a a v1 Aleluia înseamnă „Lăudați pe Tatăl nostru” — strigătul marelui cor ceresc. ²căci judecățile lui sunt adevărate și drepte; a judecat-o pe marea desfrânată care a stricat pământul cu desfrânarea ei și a răzbunat asupra ei sângele slujitorilor lui.”

³Și au strigat din nou: „Aleluia! Fumul ei se ridică în vecii vecilor.” ⁴Atunci cei douăzeci și patru de bătrâni și cele patru făpturi vii au căzut și s-au închinat Tatălui nostru care ședea pe tron, zicând: „Amin! Aleluia!”

⁵Un glas a ieșit de la tron și a zis: „Lăudați pe Tatăl nostru, toți slujitorii lui, voi care vă temeți de el, mici și mari!”

⁶Apoi am auzit ceva ca glasul unei mari mulțimi, ca vuietul unor ape multe și ca bubuitul unor tunete puternice, strigând: „Aleluia! Căci Tatăl nostru, Suveranul Atotputernic, împărățește. ⁷Să ne bucurăm și să ne veselim și să-i dăm slavă, căci a venit nunta Mielului, iar mireasa lui s-a pregătit. ⁸I s-a dat in subțire ca să se îmbrace, strălucitor și curat” — căci inul subțire sunt faptele neprihănite ale sfinților Tatălui nostru.

⁹Îngerul mi-a zis: „Scrie: Ferice de cei chemați la cina nunții Mielului!” Apoi a zis: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale Tatălui nostru.”

¹⁰M-am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui. Dar el mi-a zis: „Ferește-te! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine și cu frații tăi care păstrează mărturia lui Isus. Închină-te Tatălui nostru! Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.”

Cel Credincios și Adevărat pornește călare

¹¹Apoi am văzut cerul deschis și iată un cal alb! Cel ce ședea pe el — Isus — Se numește Cel Credincios și Adevărat și judecă și Se luptă cu dreptate. ^b b v11 Cel ce stă pe calul alb este Isus — numit în aceste versete Cel Credincios și Adevărat, Cuvântul lui Dumnezeu și Împăratul împăraților și Domnul domnilor. El Se întoarce în slavă ca să împărățească. ¹²Ochii Lui erau ca para focului, pe capul Lui, multe cununi, și avea un nume scris pe care nu-l cunoaște nimeni în afară de El. ¹³Era îmbrăcat cu o haină muiată în sânge, și numele Lui este Cuvântul Tatălui nostru. ¹⁴Și oștirile din cer, îmbrăcate în in subțire, alb și curat, Îl urmau pe cai albi. ¹⁵Din gura Lui iese o sabie ascuțită ca să lovească neamurile; El le va cârmui cu un toiag de fier. El calcă teascul vinului mâniei aprige a Tatălui nostru, Cel Atotputernic. ¹⁶Pe haina Lui și pe coapsa Lui era scris un nume: Împăratul împăraților și Domnul domnilor.

¹⁷Am văzut un înger care stătea în soare și care a strigat cu glas tare către toate păsările ce zburau pe cer: „Veniți, adunați-vă la ospățul cel mare al Tatălui nostru, ¹⁸ca să mâncați carnea împăraților, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor și a călăreților lor, carnea tuturor oamenilor, slobozi și robi, mici și mari. ¹⁹Am văzut fiara și pe împărații pământului și oștirile lor adunate ca să facă război cu Cel ce ședea pe cal și cu oștirea Lui.” ²⁰Fiara a fost prinsă, și împreună cu ea prorocul mincinos care făcuse semnele înaintea ei, prin care îi amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei și se închinaseră chipului ei. Amândoi au fost aruncați de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă. ²¹Ceilalți au fost uciși cu sabia care ieșea din gura Celui ce ședea pe cal, și toate păsările s-au săturat din carnea lor.