Cuvântul vieții, descoperit
O scrisoare despre încredințare: cum poți ști că ai viața veșnică, cum să umbli în lumină și să rămâi în dragoste.
1 1Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit și am atins cu mâinile noastre—aceasta vă vestim despre Cuvântul vieții, Isus. a a v1 Ioan începe arătând spre cel pe care l-a atins și l-a auzit cu propriile simțuri — Cuvântul vieții este o persoană, Isus, nu o idee. 2Viața s-a arătat; noi am văzut-o, depunem mărturie despre ea și vă vestim viața veșnică ce era la Tatăl nostru și ni s-a arătat. 3Ce am văzut și am auzit vă vestim și vouă, ca să aveți și voi o strânsă părtășie cu noi—iar părtășia noastră cea strânsă este cu Tatăl nostru și cu Fiul Său, Isus Hristos. 4Și vă scriem aceste lucruri ca bucuria noastră să fie deplină.
Umblarea în lumina Tatălui nostru
5Aceasta este vestea pe care am auzit-o de la el și v-o spunem: Tatăl nostru este lumină—în el nu este deloc întuneric. b b v5 Dumnezeul care este lumină curată, fără nicio umbră de întuneric în el, este Tatăl nostru — vestea pe care a adus-o Isus și pe care au transmis-o mai departe martorii lui. 6Dacă spunem că avem părtășie cu el, dar umblăm în întuneric, mințim și nu trăim adevărul. 7Dar dacă umblăm în lumină, după cum el este în lumină, avem părtășie unii cu alții, iar sângele Fiului Său, Isus, ne curăță de orice păcat. 8Dacă spunem că nu avem păcat, ne înșelăm pe noi înșine și adevărul nu este în noi. 9Dacă ne mărturisim păcatele, Tatăl nostru este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire. 10Dacă spunem că nu am păcătuit, îl facem mincinos și cuvântul lui nu este în noi.