2 Petru 3

3 ¹Preaiubiților, aceasta este acum a doua scrisoare pe care v-o scriu; în amândouă vă trezesc mintea curată prin aducere-aminte. ²Amintiți-vă cuvintele pe care le-au spus mai dinainte sfinții profeți și porunca Domnului și Mântuitorului nostru, dată prin apostolii voștri. ³Să știți mai întâi aceasta: în zilele de pe urmă vor veni batjocoritori care vor batjocori, umblând după poftele lor. ⁴Ei vor întreba: „Unde este venirea lui făgăduită? Căci de când au adormit părinții, toate rămân așa cum erau de la începutul creației.” ⁵Ei ignoră în mod voit aceasta: demult, prin cuvântul Tatălui nostru, existau ceruri, iar pământul s-a alcătuit din apă și prin apă, ⁶și prin acestea lumea de atunci a fost potopită cu apă și a pierit. ⁷Prin același cuvânt, cerurile și pământul de astăzi sunt păstrate pentru foc, ținute pentru ziua judecății și a pieirii celor nelegiuiți.

⁸Să nu treceți cu vederea aceasta, preaiubiților: la Tatăl nostru, o zi este ca o mie de ani, și o mie de ani ca o zi. ⁹Tatăl nostru nu întârzie să-și împlinească făgăduința, cum cred unii, ci este îndelung răbdător cu voi, nevrând ca cineva să piară, ci toți să ajungă la pocăință. ^a a v9 Motivul întârzierii este dragostea: Tatăl nostru este răbdător, ținând ușa deschisă, astfel încât fiecare să aibă loc să vină acasă. ¹⁰Dar ziua Domnului nostru Isus va veni ca un hoț: cerurile vor trece cu un vuiet, stihiile vor arde și se vor topi, iar pământul cu toate lucrările de pe el va fi dat pe față. ¹¹Fiindcă toate acestea se vor desface, ce fel de oameni ar trebui să fiți? Ar trebui să trăiți o viață sfântă, devotați lui Dumnezeu, ¹²așteptând și grăbind venirea zilei Tatălui nostru, când cerurile vor fi aprinse și desfăcute, iar stihiile se vor topi în văpaie. ¹³Dar, după cum a făgăduit, noi așteptăm ceruri noi și un pământ nou, în care locuiește neprihănirea.

¹⁴De aceea, preaiubiților, așteptând aceste lucruri, străduiți-vă să fiți găsiți de el în pace, fără pată și fără cusur. ¹⁵Socotiți îndelunga răbdare a Domnului nostru ca fiind mântuire, așa cum v-a scris și preaiubitul nostru frate Pavel, după înțelepciunea dată lui, ¹⁶ca în toate scrisorile lui, în care vorbește despre aceste lucruri. Unele părți sunt greu de înțeles, iar cei neștiutori și nestatornici le răstălmăcesc — ca și pe celelalte Scripturi — spre propria lor pieire. ¹⁷Așadar, preaiubiților, știind mai dinainte aceasta, păziți-vă, ca să nu fiți târâți de rătăcirea celor fărădelege și să vă pierdeți tăria. ¹⁸Creșteți în harul și în cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava, acum și până în ziua veșniciei. Amin. ^b b v18 Scrisoarea se încheie dând slavă lui Isus însuși — cinstea cuvenită lui Dumnezeu — mărturisind că Fiul are parte pe deplin de slava Tatălui nostru.