Psalmii 91

91 ¹Cine locuiește la adăpostul Celui Preaînalt se va odihni la umbra Celui Atotputernic.

²Voi spune despre Tatăl meu: „El este locul meu de scăpare și cetățuia mea, Tatăl meu, în care mă încred.”

³Cu adevărat, El te va scăpa din lațul vânătorului și de boala ucigătoare. ⁴El te va acoperi cu penele Lui, și sub aripile Lui vei găsi adăpost; credincioșia Lui este scutul și pavăza ta. ⁵Nu te vei teme de groaza nopții, nici de săgeata care zboară ziua, ⁶nici de boala care se furișează în întuneric, nici de molima care pustiește în miezul zilei. ⁷O mie să cadă alături de tine, zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia. ⁸Vei privi doar și vei vedea pedeapsa celor răi.

⁹Pentru că ai făcut din Tatăl meu locul tău de scăpare—pe Cel Preaînalt, locuința ta, ¹⁰nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău. ¹¹Căci El va porunci îngerilor Săi cu privire la tine, ca să te păzească în toate căile tale. ^a a v11 Când ispititorul L-a pus la încercare pe Isus în pustie, a citat chiar acest verset — răstălmăcind o făgăduință a ocrotirii Tatălui într-o provocare. Isus, adevăratul Fiu, s-a încrezut în Tatăl Său fără să-L pună la încercare. ¹²Te vor purta pe mâini, ca să nu-ți lovești piciorul de vreo piatră. ¹³Vei păși peste leu și peste cobră; vei călca în picioare puiul de leu și șarpele.

¹⁴„Pentru că se lipește de mine cu dragoste, îl voi izbăvi; îl voi înălța, pentru că cunoaște numele meu. ¹⁵Mă va chema, și îi voi răspunde; voi fi cu el în necaz; îl voi scăpa și îl voi cinsti. ¹⁶Cu viață lungă îl voi sătura și îi voi arăta mântuirea mea.”