Psalmii 132

132 ¹Adu-ți aminte, Tată, de dragul lui David, de toate necazurile pe care le-a îndurat, ²cum i-a jurat Tatălui nostru și a făcut o juruință Puternicului lui Iacov: ³„Nu voi intra în cortul casei mele, nici nu mă voi sui în patul meu; ⁴Nu voi lăsa ochii mei să doarmă, nici pleoapele mele să ațipească, ⁵până nu voi găsi un loc pentru Tatăl nostru, o locuință pentru Puternicul lui Iacov.”

⁶Iată—noi am auzit de chivot la Efrata; noi l-am găsit pe câmpiile Iaarului. ^a a v6 Efrata este ținutul din jurul Betleemului; Iaar se referă la Chiriat-Iearim, unde chivotul legământului poposise înainte ca David să-l aducă la Ierusalim. ⁷Să mergem la locuința lui; să ne închinăm înaintea așternutului picioarelor lui. ⁸Scoală-te, Tată, și vino la locul tău de odihnă, tu și chivotul puterii tale. ⁹Preoții tăi să se îmbrace cu neprihănire, iar credincioșii tăi să cânte de bucurie.

¹⁰De dragul lui David, robul tău, nu întoarce fața de la unsul tău.

¹¹Tatăl nostru i-a jurat lui David un jurământ neclintit de la care nu se va abate: „Pe unul ieșit din trupul tău îl voi așeza pe tronul tău. ^b b v11 Petru a vestit la Cincizecime că Tatăl nostru și-a ținut acest jurământ înviindu-l pe Isus, urmașul lui David, ca să șadă pe tronul lui David în veci. ¹²Dacă fiii tăi vor păzi legământul meu și mărturia pe care îi voi învăța, atunci fiii lor vor ședea pe tronul tău în veci.”

¹³Căci Tatăl nostru a ales Sionul; l-a dorit ca locuință a lui:

¹⁴„Acesta este locul meu de odihnă pe vecie; aici voi locui, căci l-am dorit. ¹⁵Voi binecuvânta din belșug merindele ei; voi sătura cu pâine pe săracii ei. ¹⁶Pe preoții ei îi voi îmbrăca cu mântuire, iar credincioșii ei vor striga de bucurie.

¹⁷„Acolo voi face să răsară puterea lui David; am pregătit o candelă pentru unsul meu. ¹⁸Pe vrăjmașii lui îi voi îmbrăca cu rușine, dar peste el va străluci cununa lui.”