Israel la Șitim
La Șitim, Israel se alipește de Baal-Peor prin femeile moabite, iar mânia Tatălui nostru se aprinde într-o urgie. Fineas lucrează cu o suliță în timp ce toți ceilalți plâng, urgia se oprește la douăzeci și patru de mii, iar lui i se dă un legământ al unei preoții veșnice.
25 1Pe când locuia Israel în Șitim, poporul a început să se dedea la desfrâu cu fiicele lui Moab. 2Ele au poftit poporul la jertfele dumnezeilor lor; și poporul a mâncat și s-a închinat dumnezeilor lor. 3Astfel, Israel s-a alipit de Baal-Peor, și mânia Tatălui nostru s-a aprins împotriva lui Israel.
4Tatăl nostru i-a zis lui Moise: „Ia-le pe toate căpeteniile poporului și dă-le morții înaintea mea, la lumina zilei, ca mânia mea aprinsă să se abată de la Israel.”
5Moise a zis judecătorilor lui Israel: „Fiecare dintre voi să ucidă pe oamenii lui care s-au alipit de Baal-Peor.”
6Atunci un bărbat israelit a adus o femeie madianită la frații săi, înaintea lui Moise și a întregii adunări a lui Israel, pe când plângeau la intrarea cortului întâlnirii. 7Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, a văzut aceasta, s-a ridicat din mijlocul adunării și a luat o suliță în mână. 8A intrat după bărbatul israelit în odaie și i-a străpuns pe amândoi—pe bărbatul israelit și pe femeie, prin pântecele ei. Atunci a încetat urgia dintre fiii lui Israel. 9Cei care au murit în urgie au fost douăzeci și patru de mii.
10Apoi Tatăl nostru i-a zis lui Moise:
11„Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, a abătut mânia mea de la fiii lui Israel prin râvna lui pentru râvna mea în mijlocul lor, așa că nu i-am nimicit pe fiii lui Israel în râvna mea. 12De aceea spune: Iată, îi dau legământul meu de pace. 13El și urmașii lui după el vor avea un legământ al unei preoții veșnice, pentru că a fost plin de râvnă pentru mine și a făcut ispășire pentru fiii lui Israel.” a a v13 Legământul preoției veșnice al lui Fineas și actul său de ispășire arată înainte spre Isus, preotul veșnic, a cărui râvnă pentru Tatăl nostru și jertfă adusă o dată pentru totdeauna aduc o pace trainică pe care niciun preot omenesc nu o putea asigura.
14Numele israelitului ucis împreună cu femeia madianită era Zimri, fiul lui Salu, căpetenia unei familii dintre simeoniți. 15Femeia madianită ucisă se numea Cozbi, fiica lui Țur, căpetenia unui neam din Madian.
16Apoi Tatăl nostru i-a zis lui Moise:
17„Priviți-i pe madianiți ca pe niște vrăjmași și loviți-i, 18căci ei vă sunt vrăjmași prin vicleniile lor, cu care v-au înșelat în privința lui Peor și în privința lui Cozbi, fiica căpeteniei lui Madian, sora lor, ucisă în ziua urgiei pricinuite de Peor.”
