Zaharia 9

9 ¹O rostire: cuvântul Tatălui nostru este împotriva țării Hadrac, iar Damascul este locul lui de odihnă — căci ochii omenirii și ai tuturor semințiilor lui Israel sunt îndreptați spre Tatăl nostru, ²și împotriva Hamatului de asemenea, care se învecinează cu ea, și împotriva Tirului și a Sidonului, deși sunt foarte înțelepte. ³Tirul și-a zidit o cetățuie și a îngrămădit argint ca țărâna și aur fin ca noroiul de pe străzi. ⁴Dar iată — Tatăl Suveran o va deposeda și îi va doborî puterea de pe mare, iar ea va fi mistuită de foc. ⁵Ascalonul va vedea și se va teme; și Gaza se va zvârcoli de durere, și Ecronul, căci speranța i se ofilește. Împăratul va pieri din Gaza, iar Ascalonul nu va mai fi locuit.

⁶„Un popor corcit se va așeza în Așdod, și voi stârpi mândria filistenilor. ⁷Voi lua sângele din gura lui și urâciunile dintre dinții lui; și el va fi o rămășiță pentru Tatăl nostru și va fi ca un clan în Iuda, iar Ecronul ca iebusiții. ⁸Apoi îmi voi așeza tabăra lângă casa mea ca o strajă, ca nimeni să nu mai treacă încoace și încolo; niciun asupritor nu-i va mai cotropi vreodată, căci acum veghez cu ochii mei.”

Împăratul tău vine

⁹Bucură-te nespus, fiică a Sionului! Strigă de veselie, fiică a Ierusalimului! Iată — împăratul tău vine la tine; drept și biruitor este el, smerit și călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgărițe. ^a a v9 Împăratul blând care vine călare pe un măgar este Isus, care a intrat în Ierusalim tocmai în acest fel — Matei 21:5; Ioan 12:15. ¹⁰Voi nimici carul de război din Efraim și calul de luptă din Ierusalim, iar arcul de bătălie va fi frânt; și el va vesti pace neamurilor. Stăpânirea lui se va întinde de la o mare la alta și de la Râu până la marginile pământului. ^b b v10 „Râul” se referă la Eufrat, marele râu de hotar al Orientului Apropiat antic.

¹¹„Cât despre tine, datorită sângelui legământului meu cu tine, îi voi elibera pe prizonierii tăi din groapa fără apă. ¹²Întoarceți-vă la cetățuia voastră, prizonieri ai speranței; astăzi vestesc că vă voi da înapoi îndoit. ¹³Căci am încordat pe Iuda ca arcul meu și l-am pus pe Efraim ca săgeată. Voi ridica pe fiii tăi, Sioane, împotriva fiilor tăi, Grecie, și te voi face ca sabia unui viteaz.”

¹⁴Atunci Tatăl nostru se va arăta deasupra lor, și săgeata lui va ieși ca fulgerul; Tatăl Suveran va suna din trâmbiță și va porni în vârtejurile de vânt din miazăzi. ¹⁵Tatăl oștirilor cerești va fi scut pentru ei, iar ei vor mânca și vor călca în picioare pietrele de praștie; vor bea și vor striga ca de vin și vor fi plini ca un vas de jertfă, stropiți ca unghiurile altarului. ¹⁶În ziua aceea, Tatăl lor îi va mântui pe ei, ca turma poporului său; căci asemenea nestematelor unei coroane vor străluci peste țara lui. ¹⁷Cât de mare este bunătatea lui și cât de mare frumusețea lui! Grâul îi va face pe tineri să înflorească, iar mustul pe tinere.